Mesagerul.ro

20 de ani de la sfințirea Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului

20 de ani de la sfințirea Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului

Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” este situată la poalele muntelui Hăşmaşul Mare (locul de unde izvorăsc Mureşul şi Oltul), la o altitudine de 950 m, pe teritoriul localităţii Izvoru Mureşului, pe şoseaua naţională Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Topliţa.   Sfânta mânăstire este ctitorie a ÎPS Ioan Selejan, azi Mitropolit al Banatului, construită pe terenul parohiei […] Articolul 20 de ani de la sfințirea Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului apare prima dată în Mesagerul de Covasna.

Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” este situată la poalele muntelui Hăşmaşul Mare (locul de unde izvorăsc Mureşul şi Oltul), la o altitudine de 950 m, pe teritoriul localităţii Izvoru Mureşului, pe şoseaua naţională Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Topliţa. Sfânta mânăstire este ctitorie a ÎPS Ioan Selejan, azi Mitropolit al Banatului, construită pe terenul parohiei ortodoxe Izvoru Mureşului, cumpărat de credincioşi în anul 1936 cu dorinţa de a zidi aici o mănăstire. Credincioşii români ortodocşi din această zonă a Transilvaniei obişnuiau, în perioada interbelică, să plece în fiecare an în pelerinaj, trecând muntele pe celălalt versant, la hramurile de la mănăstirile Neamţ, Agapia şi Văratec.La 7 august 1996 au început lucrările de amenajare a terenului pentru noua mănăstire şi săparea fundaţiei pentru biserică. În vara anului 1997 s-a pus temelia la corpul de chilii, înzestrat cu foişor şi un paraclis cu hramul „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul”. Lucrările au durat până la sfârşitul anului 2000. Arhitectura ne aduce aminte de epoca lui Matei Basarab. Corpul de chilii este alcătuit din subsol, parter, etaj şi mansardă. În primăvara anului 2000 a început pictarea foişorului, iar în anii următori au fost pictate toate holurile corpului de chilii. Casa duhovnicului (părintele Emanuel Manţa), stăreția compusă din parter, mansardă şi pridvor (în acelaşi stil al epocii lui Matei Basarab) şi clopotniţa de la intrarea în mănăstire s-au ridicat în 1998. Construirea anexelor gospodăreşti a început în anul 1999. Mănăstirea are, înspre şoseaua naţională, ridicat un zid de piatră şi cărămidă înalt de peste 3 m, cu contraforţi, în stil medieval. În toamna anului 2000 au început lucrările la zidul împrejmuitor.Prima Sfântă Liturghie s-a săvârşit aici odată cu primul hram, la 15 august 1999. Sfinţirea mănăstirii a avut loc în data de 15 august 2000, fiind făcută de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de arhierei (ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, PS Calinic al Argeşului şi PS Vincenţiu Ploieşteanul, vicar patriarhal), de preoţi ai eparhiei Covasnei şi Harghitei (peste 80) şi diaconi; alături de ei au fost toţi primarii români din judeţele Covasna şi Harghita şi o mare mulţime de credincioşi, veniţi din toată ţara şi de peste hotare, în rândul cărora s-au aflat participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului.Biserica este construită în formă de cruce, în stil brâncovenesc, din piatră (pentru fundaţie), cărămidă şi tablă de cupru (pentru acoperiş). La intrare se află un pridvor cu coloane din piatră sculptată. Lucrările de zidire a mânăstirii au fost executate sub supravegherea ÎPS Ioan, ajutat fiind o perioadă de timp de vrednicul de pomenire meşterul constructor Dimitrie Roncea din Craiova, cu care vlădicul Ioan a lucrat în perioada anilor 1980 la restaurarea şi zidirea mai multor biserici şi mânăstiri din părţile Olteniei. Lucrările de zidărie de piatră au fost executate de meşteri localnici, iar celelalte categorii de lucrări de muncitori din părţile Moldovei. Lucrările de construcţie a mânăstirii au fost în mare parte executate după planurile şi îndrumările zilnice ale ÎPS Ioan, şi reprezintă o sinteză a tot ceea ce a restaurat şi zidit în spaţiul sud-carpatic în domeniul arhitecturii bisericeşti.Sfântul lăcaş este pictat în întregime în frescă de pictorul Liviu Dumbravă (cu care ÎPS Ioan Selejan a mai colaborat şi la Ierusalim, când s-a pictat biserica românească). Iconostasul este sculptat din lemn de păr de către meşteri de la Braşov. Forma lui nu este una obişnuită, ci frântă, după modelul iconostasului de la Mânăstirea Dealu (Târgovişte). Sf. Masă are formă pătrată şi este făcută din marmură.Vieţuitoarele mânăstirii provin de la Centrul Eparhial, unde au învăţat atât rânduielile monahale cât şi pictura, arta broderiei şi croitoria cu specific bisericesc. Odată cu începerea lucrărilor, grupuri de maici de la Centrul Eparhial, ce locuiau într-o casă cu chirie din apropierea mânăstirii, pregăteau hrana zilnică pentru muncitorii ce lucrau la zidirea lăcaşului. În primăvara anului 1999 s-au instalat un număr de 20 de vieţuitoare, care împreună cu cele de la Centrul Eparhial au participat efectiv la lucrările de zidire, amenajarea incintei complexului monahal şi la lucrările agricole, sub coordonarea maicii stavrofora Miriam Oprea din părţile Năsăudului.Cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au fost finalizate lucrările la Atelierul de pictură și au fost construite Altarul de vară și Magazinul bisericesc. În ultimii ani, cu binecuvântarea și participarea Vlădicului Andrei, a maicii starețe stavrofora Miriam și a preacucernicilor preoți consilieri, membrii ai Permanenței Eparhiale, au fost organizate mai multe tabere cu tinerii din Episcopia Caransebeșului, pe baza unui partenerial încheiat între cele două eparhii, din parohia Micherechi – Ungaria, cu binecuvântarea Preasfințitului Siluan, Episcopul Românilor din Ungaria și o ediție a taberei de vară „Tradiție și noutate”, din cadrul Programului Național organizat de Patriarhia Română. În decursul celor douăzeci de ani, Mănăstirea a fost gazdă primitoare pentru participanții la diferite conferințe, simpozioane, dezbateri, din programul Universității de vară de la Izvorul Mureșului, a manifestărilor consacrate aniversării a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a adunărilor Despărțământului ASTRA al Covasnei și Harghitei ș.a.Mânăstirea s-a dorit a fi un loc de întâlnire a credincioşilor români din cele două judeţe, Covasna şi Harghita, la un moment de mare sărbătoare din calendarul Bisericii Ortodoxe – Adormirea Maicii Domnului – aici, la izvoarele Mureşului şi Oltului, râuri care traversează cele două judeţe ale eparhiei. Pe lângă credincioşii eparhiei, la sărbători şi hramuri (hramul paraclisului este închinat Sf. Proroc Ioan Botezătorul) participă credincioşi din părţile Braşovului, de pe Valea Mureşului şi din Moldova. Încă de la sfințirea sa, la Sfintele Liturghii săvârșite la altarul Sfântului Lăcaș au participat românii din comunitățile istorice, din afara granițelor actuale ale țării și cei din diaspora, așezământul monahal fiind cunoscut și ca „Mănăstirea Românilor de Pretutindeni”.Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureșului este un act de binecuvântare pentru credincioşii români din Episcopia Covasnei și Harghitei, integrându-se în circuitul duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe Române.Această prezentare necesită JavaScript.Dr. Ioan LĂCĂTUȘU    

copyright © 2020 mesagerul.ro