Mesagerul.ro

ARTIȘTI COVĂSNENI: SÂNZIANA MIRCEA DIN VOINEȘTII COVASNEI

ARTIȘTI COVĂSNENI: SÂNZIANA MIRCEA DIN VOINEȘTII COVASNEI

 Haideți să încercăm să ne imaginăm cum ar fi lumea fără cântec! Cântecul, de bună seamă, are o istorie mai lungă decât vorbitul. Până când oamenii străvechi au învățat să articuleze grupuri de sunete care să însemne ceva, deja ei se înțelegeau prin tonalitățile vocii. Așadar, putem zice că primele vorbe ale umanității au fost cântece. Și asta pe latura comunicării care ulterior s-a numit grai, limbă, deoarece tot comunicare înseamnă și murmurarea unei melodii fără vorbe – acestea au fost primele cântece propriu-zise. De drag, de voie bună, de jale, de ce-or fi fost ele, sigur în aceleași game ca cele de azi. Și asta pentru că pe linie de sentimente omul modern este, în esență, echivalent celui primitiv; trăirile sunt aceleași, doar șlefuite în timp. De la vechi începuturi n-au lipsit nici instrumentele: toba, fluierul. Așadar, la întrebarea „Cum ar fi lumea fără cântec?”, ar trebui să ne imaginăm lumea fără vorbit: niciuna din aceste ipotetice lumi nu ar fi a noastră, a oamenilor, deci răspunsul ar fi „Nu ar fi!”.Seria de articole ARTIȘTI COVĂSNENI își propune să vă facă cunoștință cu tinerii care arată, prin cântecul lor, României că lumea noastră, a voineștenilor, este frumoasă!Voineștii Covasnei sunt renumiți pentru Valea Zânelor, loc în care peste frumuseţea cadrului natural plutesc legendele despre zâne şi Ilene Cosânzene. Legendele spun că demult, tare demult, aici mai veneau zânele și stăteau la sfat. Ce ne împiedică să ne imaginăm că, atunci când erau vesele, zânele cântau? În altă ordine de idei, în tradiția populară a românilor sunt prezente și Sânzienele, zânele bune; dacă acestea sunt sărbătorite cum se cuvine, culturile vor rodi, fetele îşi vor vedea alesul şi se vor mărita, femeile vor naşte prunci sănătoşi, bolnavii se vor tămădui şi se vor înmulţi păsările şi animalele. Zâne, Sânziene, oameni buni și frumoși și talentați, au fost și sunt și vor fi mereu în Voinești!De ce am făcut această introducere? Pentru că astăzi vreau să vă fac cunoștință cu  Sânziana Ruxandra Mircea, una din urmașele zânelor bune din legendele covăsnene. Copii ca Sânziana vorbesc, prin cântecul lor, lumii întregi despre noi, românii pe care Cel de Sus ne-a lăsat aici, în Curbura Carpaților, să fim pe veci români. Grea misie ne-a dat…; dar cum nimic nu e la întâmplare, a știut El de ce. Doamne, ține-ne tari, ca și până acum și Îți promitem că nu o să uităm nimic din ce este al nostru, românesc!Sânziana Mircea, copila bălaie cu voce caldă, nu este singura din familia ei care cântă: Daria Muntean, despre care cititorii Mesagerului de Covasna au aflat mai multe în ediția ziarului din data de 11 februarie 2021, îi este verișoară, iar Tudor Mircea, pe care voineștenii îl cunosc bine și despre care este în pregătire un articol în seria Artiști covăsneni, îi este frate. Iată o întreagă familie cu talent artistic, o familie care și-a crescut copiii în spiritul tradițiilor românești! Ca fapt divers, să știți că la Sântilie, toți membrii familiei Mircea au câte un rol: părinții, Monica și Florin, sunt nași la nunta tradițională, Cristi, băiatul cel mare, este printre călăreți sau cere mireasa, iar cei mici, Tudor și Sânziana, dansează și cântă! Jos pălăria pentru o așa familie frumoasă!La fel ca Daria, Sânziana s-a dezvăluit publicului la Sântilia voineștenilor din 2018, după momentul artistic al Ansamblului de dansuri populare Românașul, din care amândouă fac parte. Și este meritul coordonatorului ansamblului Daniel Neagoe, „sufletul” celui mai cunoscut grup folcloric din zona Buzăului Ardelean, Brâulețul, cel care le-a descoperit!Se spune că tinerii de azi nu mai apreciază cântecele populare. E vina lor că nu pot selecta din tot ce li se oferă, lucru..

copyright © 2024 mesagerul.ro