Mesagerul.ro

Pagini regăsite…„Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918” (VIII)

Pagini regăsite…„Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918” (VIII)

În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din Sfântu Gheorghe, Colecţia de Documente, se păstrează copii după articole din presa românească din Transilvania, de dinanite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechinţan. Până la apariţia viitorului volum “Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918”, ediţie îngrijită de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, culegere computerizată de Carmen Baraboi.ublicăm, în serial, în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna, o secţie din articolele respective. Micfalău-Bixad-1895 Replică la „notiţà din foile magiare despre valachisarea secuilor din Mikoujfalu”Mikoujfalu, începutul lui Martiu 1895.Onorate dle redactor! Biserica veche (Sf. Gheorghe)  din Bixad In preţuita fóie, ce redigiaţi „Telegraful Roman” nr. 21 aţi bine voit a lua notiţà din foile magiare despre valachisarea secuilor din Mikoujfalu, m’i permit a vĕ da desluşiri esacte în causă.Corespondenţa din cestiune caracteriséză pe corespondenţii foilor magiare, cari fără genare şi ruşine, dau publicului scirile cele mai eronate şi pline de minciuni.Ce se ţine de tacsele, ce le încaséză preotul rom. cath nu me  întereséză, – că la gr-orientali tacsele sunt mici şi neînsemnate este adevĕrat – dar acea că dela rom. cath. trecu la gr. orientali nu-i adevĕrat. Trecerile ce sĕ întêmplă câte odată sunt parţiale, adecă provin din căsătorii micste, şi de regulă mirésa trece la religia mirelui. Şi aici noi am avea motiv de a ne plânge, căci mai multe fete dăm rom. cath. şi ev, reformaţilor decat dênşii nóuĕ. Şi acésta provine de acolo că: parochenii nostri, cari forméză trei părţi a comunei Mikoujfalu sunt fórte spornici, încât anevoie cred că s’ar putea compara o altă comună pe terenul acesta; nici odată nu s’a putut constata, ca mortalitatea să fi maiorisat nascerile. Acum vre-o câţiva ani a publicat oraşul S. St. Georgiu o statististică, unde cu bucurie constată, că în acel an a reportat victorie nascerile asupra mortalităţilor. Şi atunci am făcut o comparaţie din comuna nóstră şi S. St. Georgiu şi am putut constata că pe când în S. St. Georgiu sĕ vine la 89 suflete o nascere, pănă atunci la noi la 20 suflete vine o nascere, fetele gr. or. sunt silite sĕ se mărite după cei de alte confesiuni, fiindcă dupĕ juni gr. or. nu sĕ pot mărita tóte, în vecinătate afară de Bicsad numai sunt nici o comună unde sĕ fie gr. or, numai în mari depărtări. Noi suntem aici ca un ostrov încungiurat de elemente şi religii streine. Aşia este evident ca prin moralul crestinilor nostri, sĕ înmulţim noi şi elementul magiar, şi apoi totuşi tacsaţi că periclităm ideia de stat. Dar’ nule este ruşine a afirma astfel de eronări ca valachimea din Mikoujfalu valachiséză magiarimea din Săcuime, atunci când dênşii nu sciu nici o bóbă românesce, şi astăḑi din 210 familii române gr. or. nici la o familie nu sĕ vorbesce românesce afară de familia preotului. Aşa scóla comunal..

copyright © 2024 mesagerul.ro