Mesagerul.ro

librex.ro
librex.ro
Pagini reg?site…„Românii din fostele scaune secuie?ti în presa ro

Pagini reg?site…„Românii din fostele scaune secuie?ti în presa ro

În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din Sfântu Gheorghe, Colec?ia de Documente, se p?streaz? copii dup? articole din presa româneasc? din Transilvania, de dinanite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunit??ile române?ti din fostele scaune secuie?ti Ciuc, Odorhei ?i Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechin?an. Pân? […] Articolul Pagini reg?site…„Românii din fostele scaune secuie?ti în presa româneasc? din Transilvania, de dinainte de 1918” (VIII) apare prima dat? în Mesagerul de Covasna.

În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din Sfântu Gheorghe, Colec?ia de Documente, se p?streaz? copii dup? articole din presa româneasc? din Transilvania, de dinanite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunit??ile române?ti din fostele scaune secuie?ti Ciuc, Odorhei ?i Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechin?an. Pân? la apari?ia viitorului volum “Românii din fostele scaune secuie?ti în presa româneasc? din Transilvania, de dinainte de 1918”, edi?ie îngrijit? de Vasile Lechin?an ?i Ioan L?c?tu?u, culegere computerizat? de Carmen Baraboi.ublic?m, în serial, în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna, o sec?ie din articolele respective. Micfal?u-Bixad-1895 Replic? la „noti?ŕ din foile magiare despre valachisarea secuilor din Mikoujfalu”Mikoujfalu, începutul lui Martiu 1895.Onorate dle redactor! Biserica veche (Sf. Gheorghe)  din Bixad In pre?uita fóie, ce redigia?i „Telegraful Roman” nr. 21 a?i bine voit a lua noti?ŕ din foile magiare despre valachisarea secuilor din Mikoujfalu, m’i permit a v? da deslu?iri esacte în caus?.Coresponden?a din cestiune caracteriséz? pe coresponden?ii foilor magiare, cari f?r? genare ?i ru?ine, dau publicului scirile cele mai eronate ?i pline de minciuni.Ce se ?ine de tacsele, ce le încaséz? preotul rom. cath nu me  întereséz?, – c? la gr-orientali tacsele sunt mici ?i neînsemnate este adev?rat – dar acea c? dela rom. cath. trecu la gr. orientali nu-i adev?rat. Trecerile ce s? întęmpl? câte odat? sunt par?iale, adec? provin din c?s?torii micste, ?i de regul? mirésa trece la religia mirelui. ?i aici noi am avea motiv de a ne plânge, c?ci mai multe fete d?m rom. cath. ?i ev, reforma?ilor decat dęn?ii nóu?. ?i acésta provine de acolo c?: parochenii nostri, cari forméz? trei p?r?i a comunei Mikoujfalu sunt fórte spornici, încât anevoie cred c? s’ar putea compara o alt? comun? pe terenul acesta; nici odat? nu s’a putut constata, ca mortalitatea s? fi maiorisat nascerile. Acum vre-o câ?iva ani a publicat ora?ul S. St. Georgiu o statististic?, unde cu bucurie constat?, c? în acel an a reportat victorie nascerile asupra mortalit??ilor. ?i atunci am f?cut o compara?ie din comuna nóstr? ?i S. St. Georgiu ?i am putut constata c? pe când în S. St. Georgiu s? vine la 89 suflete o nascere, p?n? atunci la noi la 20 suflete vine o nascere, fetele gr. or. sunt silite s? se m?rite dup? cei de alte confesiuni, fiindc? dup? juni gr. or. nu s? pot m?rita tóte, în vecin?tate afar? de Bicsad numai sunt nici o comun? unde s? fie gr. or, numai în mari dep?rt?ri. Noi suntem aici ca un ostrov încungiurat de elemente ?i religii streine. A?ia este evident ca prin moralul crestinilor nostri, s? înmul?im noi ?i elementul magiar, ?i apoi totu?i tacsa?i c? periclit?m ideia de stat. Dar’ nule este ru?ine a afirma astfel de eron?ri ca valachimea din Mikoujfalu valachiséz? magiarimea din S?cuime, atunci când dęn?ii nu sciu nici o bób? românesce, ?i ast??i din 210 familii române gr. or. nici la o familie nu s? vorbesce românesce afar? de familia preotului. A?a scóla comunal? sus?inut? de stat, înv???tori unguri cu limba de propunere magiar?. ?i noi români acolo ne trimitem copii, c?ci alt? scól?  nu avem. Noi românii se sus?inem scól? confesional? nu avem mijlóce, poporul este s?rac; alte ajutóre la între?inerea scólei confesionale nu am c?p?tat. Suntem l?sa?i în mâna sor?ii pe tóte terenele ?i totu?i a?a periculo?i! Sciu unii dintre crestinii de ai nostri tat?l nostru românesce, óre de acesta s? le fie fric?; bine ar fi, nu le ar strica dac? ar’ avea barem de el fric?.Valachii din Mikoujfalu, acest cuib al daco – omanismului?, în 1848 au luptat sub stindardul lui Kossuth Lajos( Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard a fost un revolu?ionar maghiar, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revolu?iei de la 1848) ?i glotele au f?cut causa comun? cu magiari, românii acestia periculo?i sunt to?i încuscri?i (Komásodva) cu magiarii, ?i totu?i s? nu li se recunósc? nici atâta patriotism, cât jidanilor, fiind c? se ?in de biserica gr., or.? A?a acia, cari s’au sp?riat de scirea c? satul s? valachiséz? s? r?mân? linisci?i, c? nu li seva întęmpla nici o stric?ciune în limb?, tocmai din partea valachilor din Mikoujfalu.Corespondentul ar face un serviciu na?iunei sale, atunci când s’ar ocupa cu starea actual?, în care s? afl? bie?ii locuitori din Mokoujfalu ?i Bicsad, ?i ar insista ca s? vin? s? g?sésc? v’un mijloc  de a i sc?pa  de ruina total?, ca nu a?i mâne s?i vad? cu straita (strái??, reg. pt. traist?) în gât ?i cu ochii  plin de lacrimi p?r?sindu-?i ?ara  ?i a c?uta în lume pânea  de tóte ?ilele. Pentru Mikoujfalu ?i Bicsad înc? n’a  încetat iob?gismul înainte 1848. Acum de vre o trei s?pt?mŕni  au sosit sentin?ia  dela curie (arh. pt. Curtea de Casa?ie) în causa acésta, pentru Mikoujfalu în sensul sentin?iei trebue fiesce care proprietariu s?-?i rescumpere mo?ia erezit?(arh. pt. mo?tenit, dobândit) dela mo?i str?mo?i cu 30 fl. iug?rul, ér gr?dinile dela suma de 30 fl. – 100 fl. dup? m?rime. P??iunitul ?i p?dur?ritul r?mâne grofului(reg. titlu de conte purtat în trecut de mari latifundiari din Ungaria) f?r? ai-se da drept nici cu bani de a?i putea r?scump?ra bietul ??ran. A?ia sunt împregiur?rile de ast??i; cum va putea bietul ??ran suporta acésta sarcin? când ?i p?n? acuma abia a mai putut tęr?i ?ilele de pe o ?i pe alta.  Ce va face f?r? p?duri ?i p??une? Atunci când pentru dęn?ii economia de vite au fost isvorul principal de venit, vitele din Mikoujfalu erau vestite, ?i ast??i nu are nici o talp? de p??une nu póte s? ?i ?in?, nici o oie,  nici purcel, nici vi?el etc. p?męnturile  de ar?tur? sunt sterile, neproductive. Inainte de asta cu vre-o ?ece ani au fost pe aici societatea de naturali?ti magiari ?i sau esprimat : „Aierul este aspru p?męnturile nu pl?tesc o pip? de lemn”. Aici dle corespondent s?-?i are?i iubirea c?tr? na?iune, c?ci vei vedea cu ochii cum vor pleca bie?i ómeni. aceea nu o sciu s? ?i-o spun, c? c?tr? Alföld(Marea Câmpie din Ungaria) sau c?tr? România vor pleca. („Telegraful Român”, nr. dos. 99, 100/1895)Dr. Vasile Lechin?anDr. Ioan L?c?tu?u  

copyright © 2021 mesagerul.ro