Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 20 martie, 2020în: O PERSONALITATE PE ZINiciun comentariu Listare EmailLa data de 20 martie 2020, se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin alegerea sa dublă atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.Cu ocazia aniversării bicentenarului naşterii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a deschis la Biblioteca Academiei Române, la 11 martie 2020, expoziţia „200 de ani de la naşterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul căreia au fost expuse fotografii, scrisori, acte diplomatice, documente de arhivă, exemplare de presă, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, care ilustrează atât rolul jucat de Alexandru Ioan Cuza în actul Unirii de la 1859 şi măsurile pe care le-a luat pentru modernizarea statului în cei şapte ani de domnie, cât şi aspecte din viaţa sa particulară. În cadrul expoziţiei, au mai putut fi văzute, printre altele, proiectul de Constituţie aprobat de domnitor în 1864, proiectul Legii electorale, corespondenţă diplomatică, decrete şi ordine de conferire a diverse titluri şi medalii domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către cancelariile străine.Totodată, Romfilatelia introduce în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată “Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei “PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară, potrivit unui comunicat Romfilatelia transmis AGERPRES.Născut la Bârlad, descendent al unei vechi familii de înalţi dregători, cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală din Moldova, Alexandru Ioan Cuza a studiat la pensionul condus de francezul Victor Cuenim, unde i-a întâlnit pe Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri. Şi-a continuat studiile la Paris, unde în 1835, a obţinut bacalaureatul în litere. A urmat cursuri de drept şi medicină la Pavia şi Bologna, pe care nu le-a finalizat, notează lucrarea ‘„Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008). Monument al primului domnitor al Principatelor Unite Române Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) A revenit în ţară şi a intrat în armată, pentru o perioadă de trei ani (din septembrie 1837), cu gradul de cadet. A plecat, din nou, la Paris, în februarie 1840. S-a căsătorit, în primăvara anului 1844, cu Elena Rosetti (1825-1909), fiica postelnicului Iordache şi a Ecaterinei, născută în familia logofătului Mihail Sturdza.La 27 martie 1848, Alexandru Ioan Cuza s-a alăturat revoluţionarilor moldoveni adunaţi la hotelul Petersburg din Iaşi, unde s-a pronunţat pentru realizarea unui program de reforme dar şi pentru înarmarea participanţilor în vederea obligării domnului Mihail Sturdza să accepte înfăptuirea reformelor cărora refuzase să le dea curs, în special a celor referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi la înfiinţarea unei gărzi cetăţeneşti, notează lucrarea ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai Românei” (Editura Meronia, 2011).Mişcarea revoluţionară a fost înăbuşită, Alexandru Ioan Cuza şi mai mulţi fruntaşi au fost arestaţi şi trimişi sub escortă la Galaţi, în vederea exilării lor în Imperiul Otoman. Viitorul domn, alături de alţi şase revoluţionari, au reuşit să se refugieze, beneficiind de ajutorul consulului englez din Galaţi pentru a ajunge la Brăila. De aici, au obţinut paşaportul austriac şi au trecut în Transilvania.În Transilvania, Alexandru Ioan Cuza a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848. A ajuns, apoi, în Bucovina. La 9 iunie 1848, a organizat la Cernăuţi, un comitet revoluţionar moldovean, Mihail Kogălniceanu fiind însărcinat cu redactarea unui program de revendicări sociale şi politice. Din cauza epidemiei de holeră care izbucnise în Bucovina, s-a îndreptat spre Viena, a ajuns, apoi la Paris, şi, mai târziu, la Constantinopol, de unde s-a întors în ţară, alături de noul domn al Moldovei, Grigore Ghica, un om cu vederi mult mai liberale decât predecesorul său, Mihai Sturdza, şi un partizan convins al Unirii, aminteşte lucrarea de mai sus.În perioada 1842-1959, Alexandru Ioan Cuza a ocupat importante funcţii în justiţie şi administraţie. A fost preşedinte al Tribunalului districtului Covurlui (1842-1845; 1849-1851; dec. 1854 sau 16 febr. 1855-apr.1856), director al Ministerului de Interne al Moldovei (febr.-oct.1851) şi pârcălab al oraşului şi portului Galaţi (iun.-iul. 1856; febr.-iun. 1857). Vernisajul expoziţiei ‘România 160. Unirea Principatelor Române’, eveniment organizat de Muzeul Naţional Cotroceni şi Unitatea Arhive Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Extern; sabia de învestitură a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dorind să-l atragă de partea sa, caimacamul antiunionist Nicolae Vogoride l-a reintegrat pe Cuza în armată, cu gradul de sublocotenent (martie 1857), pe care l-a avansat la gradul de locotenent, apoi de căpitan, maior şi colonel în august 1858. A fost numit ajutor al hatmanului (septembrie 1858) şi, în octombrie 1858, în timpul căimăcămiei de trei, Catargiu, Sturdza şi Panu, Alexandru Ioan Cuza a devenit hatman. În această calitate, Cuza era practic comandantul oştirii moldovene, post de mare importanţă în vremurile ce aveau să urmeze.Cuza a demisionat din funcţia de pârcălab, în contextul în care caimacamul Nicolae Vogoride a falsificat alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (7/19 iulie 1857), un g..