Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 17 februarie, 2020în: Educaţie/Cultură, Eveniment, Ştirea zilei, Stiri localeNiciun comentariu Listare EmailAjuns la a VI-a ediție, Balul Portului Popular inițiat și organizat de Casa de Cultură și Primăria Întorsura Buzăului din dorința de a „ scoate din lada de zestre a straielor populare și  a le aducem la rang de gală, așa cum le stă bine”, a adunat laolaltă sîmbătă, 15 februarie a.c., la Căminul Cultural din satul Brădet, aproape 200 de participanți de toate vârstele din Zona Buzaielor care au așteptat, cu mare bucurie, să ia parte din nou la această sărbătoare a comunității.Tineri, prieteni, vecini, fini și nași, bunici cu copii și nepoți împreună,  reprezentanți ai autorității locale și preoți parohi, cu toții au dat curs invitației lansate cu două săptămâni în urmă de Oltean Costică, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, de-a scrie o nouă filă în cartea de onoare a tradițiilor românești de la poalele munților Ciucaș.Prin cântec, dans și prin costume populare, întorsurenii își exprimă chiar identitatea lor de veacuri.În scurtul său discurs de început de Bal, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Costică Oltean, le-a vorbit celor prezenți despre importanța păstrării tradițiilor strămoșești. „Portul și obiceiurile, cântecul și dansul popular își au rădăcini străvechi pe meleagurile întorsurene. Alături de izvoarele nescrise ale istoriei, cântecul și dansul  popular  au perpetuat în timp caracteristici definitorii, atât timp cât aici, la Întorsura Buzăului, avem moștenire atâtea costume populare cu care ne mândrim. Folclorul exprimă  gândirea și sentimentele unui popor, trăirea lui, este, am putea spune, viața și sufletul românului. Prin cântec, dans și prin costume populare, întorsurenii își exprimă chiar identitatea lor de veacuri. Dansurile și cîntecele locului reprezintă cartea lor de vizită, tradiția  vie care se păstrează și se transmite mai departe. Avem un  folclor atât de frumos, de variat și de orginal încât este păcat să se stingă încet, încet. Trebuie să facem ceva, fiecare, acolo unde și cât poate, pentru a perpetua folclorul prin orice mijloc. Prețuirea valorilor culturale și respectarea identității fiecăruia reprezintă o lecție constantă de prețuire a bunurilor făurite de geniul artistic al generațiilor care-și apără tradițiile strămoșești.”Toate lucrurile sunt făcute cu un rost, spre slava lui DumnezeuPrezent ca de fiecare dată în mijlocul enoriașilor pe care îi păstorește, preotul Ciprian Popica le-a vorbit participanților despre respect și iubire de oameni și de Dumnezeu.„…Știți ce mai făceau bătrânii noștri? Știau să respecte oamenii! Ei se respectau unii pe alții. Dar știți de ce se respectau? Pentru că-L respectau pe Dumnezeu și ei întotdeauna spuneau că dacă nu-l respecți pe OM, nu  îl respecți pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu se odihnește în fața omului. Știți că mâine (duminică-n.red.) cine merge la Biserică o să afle despre Fiul risipitor? El se întoarce. Dumnezeu îl așteaptă, Tatăl îl iubește și-i  iese înainte tot timpul, plângând. Ochii Tatălui sunt obosiți de atâtea lacrimi de iubire, asteptând să se întoarcă Fiul,  și El este primul care merge și-L îmbrățișează. E Fiul cel mai mare, care seamănă cu noi. (…) Era cu haina pe care o primim noi la Botez. Și  știți de ce i-a dat încălțăminte? Să fie mai statornic în credință. Așa-i  și portul nostru popular, cu opinci, legătură între pământ și noi, statornici și demni, cu niște ii cu cruci pe ele- unele roșii, unele negre, pentru tinerii necăsătoriți cu roșu pentru cei căsătoriți cu negru. Era  o rânduială extraordinară care se păstra. Înainte, femeile erau cu basma pe cap, cele care erau căsătorite, pentru că se arătau că au fost deja smerite, și celelate care erau domnișoare veneau și ele, și erau într-un costum deosebit.Și ne întoarcem astăzi și vedem  că ne-am întâlnit la a VI- a ediție a Balului Portului Popular. (..) M-am bucurat și  am venit încă o dată, deși aveam  3 copii sărbătoriți în casă, alături de copii din toată parohia adunați acolo, și am venit să vă văd îmbrăcați în costum național. Am reușit să port și eu o piesă. (…)Dacă veți vedea toate încrustările acestea de motivele populare pe ii, să știți că au fost preluate după aia  de Brâncuși, și când lumea s-a minunat ce a făcut Brâncuși, acesta a spus: <<M-am inspirat din genialitatea țăranului român  care și-a încrustat stâlpii de la pridvorul casei.>> Dacă vă uitați la biserica nouă la Catedrală, veți vedea că e cu brâu în jurul ei; ăsta nu a fost făcut degeaba, reprezintă Brâul Maicii Domnului. Toate lucrurile sunt făcute cu un rost, spre slava lui Dumnezeu.”Această prezentare necesită JavaScript.O dată pe an să ne adunăm în straie populare pentru a manifesta spiritul care ne stăpânește, spiritul nostru românesc.Despre ROST și despre greutățile ce încearcă neamul românesc a  ținut să le vorbească întorsurenilor săi primarul Leca Băncilă, care a spus, printre altele:„Mă bucur că în acest an suntem mai mulți decât în anul anterior, e un semn că rodește această inițiativă ca o dată pe an să ne adunăm în straie populare pentru a manifesta spiritul care ne stăpânește, spiritul nostru românesc. Părintele a pomenit conceptul de ROST.  Rost înseamnă scopul pentru care faci ceva, de ce-l faci. De ce facem noi aceste întâlniri? Balul portului popular este numa..