Mesagerul.ro

„Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Tre

„Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Tre

Potrivit statutului său, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” acţionează pentru valorificarea tradiţiilor populare româneşti din zonă; organizarea de conferinţe, prelegeri, simpozioane, expoziţii pe teme privind cultura, arta, istoria şi filozofia poporului român; identificarea, popularizarea şi comemorarea personalităţilor româneşti care s-au născut, au trăit şi activat de-a lungul timpului în localităţile judeţului Covasna.   În acest context, […] Articolul „Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Treiscaune” Simpozion şi Expoziția fotodocumentară, în 15-16 noiembrie 2020, la Sfântu Gheorghe apare prima dată în Mesagerul de Covasna.

Potrivit statutului său, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” acţionează pentru valorificarea tradiţiilor populare româneşti din zonă; organizarea de conferinţe, prelegeri, simpozioane, expoziţii pe teme privind cultura, arta, istoria şi filozofia poporului român; identificarea, popularizarea şi comemorarea personalităţilor româneşti care s-au născut, au trăit şi activat de-a lungul timpului în localităţile judeţului Covasna.  În acest context, se înscrie şi proiectul Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Treiscaune, realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe.Proiectul este rezultatul muncii de cercetare a arhiviştilor, muzeografilor, istoricilor, etnografilor, profesorilor, preoţilor şi altor iubitori ai istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei, colaboratori ai Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”. O sursă importantă de documentare a constituit-o volumele Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita; Valori culturale românești din județele Covasna și Harghita; Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei şi Personalități românești din Covasna și Harghita, de Ioan Lăcătuşu, pr. Sebastian Pârvu, Florentina Teacă şi Erich Mihail Broanăr, volume apărute la Editura Eurocarpatica, în anul 2019, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României. Totodată, pe parcursul anului 2020, la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc, în revistele de specialitate şi în presa locală au apărut peste 20 de lucrări, studii şi articole pe teme circumscrise problematicii Culturii și spiritualităţii româneşti în fostul județ Treiscaune, din care redăm doar câteva exemple: Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, de Ana Dumbravă, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, lucrare editată cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, ediție îngrijită de Liviu Dumbravă (trecut la cele veșnice), Adriana Dumbravă-Nistorescu și Cecilia Dumbravă-Teodorescu, cu o Postfață de Ioan Lăcătușu; Florentina Teacă, Mărturii fotografice. Locuri și oameni din județul Covasna. Volumul II, Editura Eurocarpatica; Ioan Lăcătuşu, „Patriotismul cultural național (Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei)”, în Rotonda valahă, Anul V, nr 1(16), 2020; Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, „Aspecte ale integrării judeţului Trei Scaune, azi Covasna, în realitatea politică, economică, socială şi culturală a României Mari (1919-2019)”, în 1919. Confirmarea internaţională a României întregite, volum îngrijit de Gheorghe Sbârnă, București, 2019; Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu, „Documente referitoare la istoria bisericii vechi din Sfântu Gheorghe, redactate de învățătorul Gheorghe Vasilescu”, în Sangidava, nr. 8(XIV)/2020; Ioan Lăcătuşu, „230 de ani de la înălțarea Bisericii ortodoxe vechi din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna”, în Grai Românesc, Anul XVII, nr. 2(87)/2020 ş.a. Aşadar, proiectul îşi propune să prezinte principalele repere ale culturii şi spiritualităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune, azi Covasna, respectiv categorii de bunuri ce compun patrimoniul cultural al unei comunităţi, definit fiind ca mărturie şi expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune şi cuprinde două manifestări principale:Moderator: prof. Vasile Stancu Dacă în cazul Expoziţiei, argumentul principal îl reprezintă fotografia, care face fiecare, după spusele lui Nicolae Iorga, „cât o mie de cuvinte”, în cadrul Simpozionului, argumentul îl reprezintă valorificarea documentului, actului scris, actul din arhivă, care, după cum bine ştim, este „depozitarul memoriei naţiunii”.În expoziţie sunt prezentate imagini referitoare la Patrimoniu construit, imagini înfăţişând Arhitectura populară tradiţională laică (reprezentând case de locuit, anexe gospodăreşti, porţi, din localităţile Vâlcele, Breţcu, Mărcuş, Zăbala, Dobârlău, Barcani); Arhitectura bisericească – imagini reprezentând biserici româneşti, clopotniţe, troiţe; Patrimoniu cultural imaterial; Jocuri tradiţionale, ritualuri, obiceiuri de Crăciun şi Anul nou; Folclor şi rapsozi; Patrimoniu etnografic, surprinde imagini privind unele aspecte etnografice: interiorul locuinţelor, războaie de ţesut, textile de interior, port tradiţional; Ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale; Arta populară (patrimoniu cultural mobil); Carte veche şi rară, laică şi bisericească; Registre parohiale de stare civilă. Structurată astfel, Expoziţia reprezintă o nouă oportunitate de a introduce în circuitul public principalele repere ale patrimoniului material și imaterial, creat în decursul veacurilor, de românii din această parte de țară.Arhitectura bisericească este ilustrată atât de bisericile de lemn, construite în secolele XVIII-XIX (Chichiş, Belin, Zăbala, Păpăuţi ş.a.), cât şi biserici de zid, construite în stil neobizatin, în sec. XX (Catedrala din Sfântu Gheorghe, bisericile din Baraolt, Bodoş, Aita Mare ş.a.) De remarcat faptul că majoritatea bisericilor ortodoxe din judeţ sunt pictate, în secolul al XX-lea, în tehnica frescă. Există picturi realizate în tradiția bizantină, de nume cunoscute în iconografia românească: Dumitru și Gheorghe Belizarie  (biserica din Poiana Sărată, din fostul judeţ Treiscaune), Costin Petrescu și pr. Arsenie Boca (Biserica „Sf. Dumitru” din Bixad), Iosif Vasu (catedrala din Sfântu Gheorghe) etc., icoane pictate de Mișu Pop (Araci), pr. Arsenie Boca (Chichiș) ş.a.Patrimoniul construit laic, format din edificii de arhitectură populară tradițională, cuprinde mai multe locuințe aflate pe lista monumentelor istorice, în rândul cărora se află, în județul Covasna: Brețcu, Chichiș, orașul Covasna (Voineşti) – casele de lemn: str. Ștefan cel Mare, str. Cuza Vodă, casa parohială ortodoxă, școala confesională ortodoxă; Hăghig – casa Bucșa, Întorsura Buzăului – casele de lemn: str. Bisericii şi str. Mihai Viteazul și o moară, Târgu Secuiesc – clopotnița de lemn, școala confesională ortodoxă, casa parohială ortodoxă, Vâlcele – biserica ortodoxă și casa parohială, casele de lemn nr ş.a.Deși drastic vămuite de vitregiile timpului, bisericile din judeţ păstrează, încă, un important fond de carte veche și rară bisericească, inclusiv o serie de rarităţi, cum sunt: Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643), Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652), Chiriarodromion (Alba Iulia, 1699), un Liturghier tipărit în anul 1713 de Antim Ivireanul, precum şi numeroase alte tipărituri cu caracter religios, provenind din vestitele centre tipografice de la Bucureşti, Râmnic, Buzău, Iaşi, Mânăstirea Neamţ, Roman, Blaj etc., atestând şi în acest fel legăturile spirituale ale românilor localnici cu cei de pretutindeni.Sunt păstrate copii după mai multe cronici bisericești, din secolele XIX-XX și manuale școlare din secolul al XIX-lea, purtând semnătura unor autori români din fostul județ Treiscaune, printre care: Cartea de cetire pentru școlile populare românești, de Gheorghe Zaharia, învățător din Întorsura Buzăului, apărută la Brașov, 1893; Stupăritul, de Constantin Dimian, preot din Brețcu, lucrare apărută la Brașov, 1887; Gramatica limbii române și Manual de limbă maghiară pentru clasele I-IV, de Nicolae Bogdan, originar din Hăghig, apărute la Brașov, la sfârșitul sec. al XIX-lea.În expoziţie sunt reproduse și imagini referitoare la meșteșugul sculpturii în lemn, piatră și metal (tipare de caș, bâte ciobănești, obiecte de artizanat etc.), la alte bunuri culturale aparținând patrimoniului etnografic: interiorul locuințelor, războaie de țesut, port tradițional, industrie casnică, textile de interior (țesături, covoare, broderii, ștergare, fețe de masă) etc. De asemenea, expoziţia cuprinde fotografii și despre celelalte componente ale patrimoniului cultural imaterial, respectiv jocuri tradiționale, ritualuri, tradiții, obiceiuri de Crăciun și Anul Nou (colindători, urători, capre, urși). Expoziţia își propune să contribuie la cunoaşterea principalelor caracteristici ale patrimoniului cultural românesc din fostul judeţ Treiscaune, în scopul sensibilizării şi conştientizării cetăţenilor cu privire la importanţa patrimoniului cultural naţional, pentru păstrarea și afirmarea identității românești într-un mediu multietnic și multicultural.În același timp, prezenta expoziţie se dorește a fi o nouă și convingătoare pledoarie pentru promovarea și valorificarea bunurilor și produselor culturale pe piața națională și internațională, prin digitizarea patrimoniului cultural al comunităților românești din județul Covasna și introducerea acestuia în spațiul virtual.Totodată, ne exprimăm convingerea că atât expoziţia cât şi simpozionul vor contribui la eliminarea unor clișee și prejudecăți referitoare la caracterul monoetnic maghiar al fostului județ Treiscaune, azi Covasna, în condițiile în care, de ani buni, asistăm la o intensă promovare a patrimoniului cultural secuiesc, cu eludarea totală a patrimoniului cultural al românilor din judeţ. Dr. Ioan Lăcătuşu, membru fondator al Ligii Cultural – Creştine „Andrei Şaguna”  

copyright © 2020 mesagerul.ro