Mesagerul.ro

Cuvântul cheie al viitorului este colaborarea regională

Cuvântul cheie al viitorului este colaborarea regională

Construcţia Aeroportului Internaţional de la Braşov înregistrează un avans de peste o lună faţă de graficul de execuţie În prezenţa preşedinţilor Consiliilor Judeţene Braşov şi Covasna, şi a primarilor municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe, luni a avut loc o vizită de lucru urmată de o conferinţă de presă pe şantierul Aeroportului Internaţional Ghimbav. Construcţia terminalului […] Articolul Cuvântul cheie al viitorului este colaborarea regională apare prima dată în Mesagerul de Covasna.

Construcţia Aeroportului Internaţional de la Braşov înregistrează un avans de peste o lună faţă de graficul de execuţieÎn prezenţa preşedinţilor Consiliilor Judeţene Braşov şi Covasna, şi a primarilor municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe, luni a avut loc o vizită de lucru urmată de o conferinţă de presă pe şantierul Aeroportului Internaţional Ghimbav.Construcţia terminalului Aeroportului avansează într-un ritm susţinut, iar constructorul înregistrează un avans de peste o lună faţă de graficul de execuţie propus la începutul lucrărilor. În momentul de faţă, clădirea cu trei niveluri este ridicată în totalitate, iar în prezent se lucrează la acoperiş şi la faţadă.Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că are toată convingerea că anul viitor va avea loc primul zbor şi prima aterizare pe Aeroportul de la Braşov. Conform autorităţilor braşovene, progresul la această dată este de aproximativ 65%, iar până la finele anului, conform graficelor de execuţie şi a posibilităţilor de finanţare, se va ajunge la un progres de peste 90% în toate obiectivele Aeroportului.Totodată, şeful administraţiei judeţene din Braşov a precizat că acest proiect nu s-ar fi putut realiza fără ca, în 2016, la nivelul CJ Braşov să se fi constituit o majoritate alături de UDMR şi fără sprijinul Primăriei municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe şi a CJ Covasna, subliniind că regiunea nu se poate dezvolta decât prin proiecte ale autorităţilor din cele două judeţe.La rândul lor, autorităţile covăsnene au ţinut să felicite colegii din Braşov pentru stadiul lucrărilor, dar şi pentru colaborarea excelentă dintre cele două judeţe atât în construcţia acestui aeroport, cât şi în toate proiectele comune din ultimii 10-12 ani.„Nu vreau să mulţumesc autorităţilor judeţene din Braşov doar pentru invitaţia la evenimentul de astăzi, vreau să vă mulţumim pentru colaborarea din ultimii 10-12 ani. Pentru că această colaborare nu este numai una interinstituţională, care a fost perfectă între noi, dar este şi o legătură corectă interumană, de prietenie. Pentru noi, cuvântul cheie al viitorului este colaborarea, colaborarea regională, nu numai între cele două localităţi, între cele două judeţe, ci o colaborare regională. Desigur, cea mai mare realizare comună este construirea acestui aeroport, la care în ultimii ani şi noi am pus umărul unde şi cum am avut posibilitatea. Interesul nostru, al judeţului Covasna, este construirea acestui aeroport, construirea autostrăzii Braşov – Bacău care trece prin judeţul nostru. Suntem conştienţi că pe o rază de 50-60 de km în jurul unui aeroport se vor relansa economia şi turismul, aşa că suntem direct interesaţi în terminarea cât mai rapidă a acestui aeroport”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor.„Vreau să îi felicit pe colegii noştri din judeţul Braşov pentru că în ultimii 10 ani foarte puţini au fost cei care au crezut că acest aeroport se va construi. Şi nu este uşor pentru un lider să spui întotdeauna că vom face acest lucru atâta timp cât te întâlneşti cu oameni care nu cred în acel proiect. Şi au fost foarte puţini cei care au crezut că acest proiect se va concretiza, iar eu cred că faptul că suntem aici şi vedem aceste construcţii trebuie să ne dea o încredere în sine, pentru că împreună, Braşovul şi Covasna, oarecum am reuşit să trecem şi peste acele mesaje venite dinspre Bucureşti care erau împotriva acestui aeroport. Cred că împreună Braşovul şi Covasna am reuşit să schimbăm inclusiv în Bucureşti atitudinea guvernanţilor faţă de această investiţie şi iată de 2 ani vorbim de fonduri venite de la guvernele din Bucureşti. Numărul zilei de astăzi este 38: în 38 de minute am ajuns la Aeroportul Ghimbav plecând din centrul oraşului Sfântu Gheorghe. Din centrul Bucureştiului sau al Budapestei nu puteți ajunge la aeroport în aşa timp scurt. Anul viitor, oamenii din Sfântu Gheorghe şi din judeţul Covasna vor avea o infrastructură şi o oportunitate care ne vor aduce mai aproape de lume”, a spus şi primarul mun. Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.Primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, a îndemnat reprezentanţii mass-media să filmeze clădirea terminalului aeroportului, pentru a-i contrazice pe cei care lansează mesaje negative, „că ceea ce se întâmplă nu este adevărat”.Detalii tehnice despre stadiul lucrărilorSubsolul terminalului Aeroportului este într-un progres foarte bun, realizarea acestuia fiind cea mai avansată din punctul de vedere al execuţiei. Aici va fi localizată cea mai mare parte a zonei tehnice: partea de sortare a bagajelor, inclusiv o verificare automată din punctul de vedere al substanţelor explozibile şi al narcoticelor. Această funcţiune ocupă cea mai mare parte a subsolului. Aici va fi localizată şi partea de preluare a bagajelor, odată descărcate din avion. Cu ajutorul unui plan înclinat ele vor fi duse la parter, în zona de unde vor fi ridicate de călători. Tot la subsol sunt câteva funcţiuni legate de sistemele IT şi sistemele de urmărire a funcţionării benzilor; aici vor fi amplasate vestiarele şi spaţiile cerute prin legislaţie, unde vor fi cazaţi pasagerii indezirabili şi cei care nu au dreptul de la intra în ţară.În ceea ce priveşte parterul, primul spaţiu cu care iau contact pasagerii este zona publică, un loc generos unde vor fi dispuse sistemele de afişaj şi zona de Check-in. La parter vor funcţiona birourile Poliţiei Transporturi, birourile agenţiilor de turism şi cele de informaţii, cele de închirieri auto, precum şi zona de Sosiri. Aici va fi sala de unde călătorii îşi vor ridica bagajele, în acest sens urmând să fie amplasate două carusele. În partea stângă a terminalului va exista o terasă deschisă, cu o vedere generoasă asupra întregii zone. Tot la parter, dar în partea dreaptă este poziţionat fluxul destinat zborurilor interne, un flux separat fiind cel destinat VIP-urilor, acestea urmând să aibă şi un salon dedicat. Fluxul pentru zboruri internaţionale va fi la etaj, cu o zonă de preîmbarcare, la parter.La etajul I, în capătul din dreapta va fi poziţionat restaurantul unde vor putea avea acces atât pasagerii, cât şi însoţitorii acestora sau chiar persoane care fără a avea bilet de îmbarcare, şi-ar putea dori să vadă pur şi simplu activitatea din cadrul aeroportului. La etaj vor fi amplasate fluxul de securitate, scannerele pentru bagajele călătorilor, cabinele poliţiei de frontieră şi cele vamale, spaţiile comerciale şi zona de pregătire a pasagerilor pentru îmbarcare. În partea stângă vor fi birourile angajaţilor aeroportului şi ale instituţiilor-suport care asigură funcţionarea şi operarea fluxurilor de securitate şi vamă, iar în partea dreaptă va fi un spaţiu larg şi generos destinat pasagerilor, care le va asigura confortul necesar şi îi va ajuta în ceea ce priveşte acomodarea şi pregătirea pentru zbor. Acum se lucrează la confecţia metalică şi la montarea grinzilor mari de la acoperiş. La finele lunii septembrie este termenul pentru finalizarea completă a acoperişului. Se lucrează la închiderea clădirii cu perete-cortină, adică profile de aluminiu şi sticlă, astfel încât până la sfârşitul lunii noiembrie clădirea să fie complet închisă, pentru a putea începe să lucrăm la finisajele interioare. În egală măsură, finisajele interioare şi lucrările la instalaţii – tubulatură, ţevi, cablaje – au fost demarate pe toate fronturile disponibile, atât la subsol şi parter, cât şi parţial la etaj. Partea de instalaţii propriu-zise urmează acestor etape, iar echipamentele aeroportuare vor fi montate în ultimul trimestru al execuţiei.Aeroportul Internaţional Braşov, cel mai important proiect investiţional implementat de administraţia judeţeană în actualul mandat, va avea cel de-al treilea terminal ca mărime din România – după cele ale aeroporturilor din Bucureşti şi Cluj, cu o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 12.000 mp.Lucrările la terminal au început în 17 martie 2020, fiind realizate de Asocierea BOG’ART SRL – UTI Grup SA – UTI Facility Management SA. Valoarea contractului de proiectare şi execuţie a terminalului este de 145.581.179,94 lei (cu TVA). Biroul de presă al C. J. Covasna

copyright © 2020 mesagerul.ro