Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 27 septembrie, 2019în: Interviu, Ştirea zileiNiciun comentariu Listare EmailPuțini sunt cei care știu că în municipiul Sfântu Gheorghe, de mai bine de un an de zile, o mână de oameni care iubesc portul și dansul popular românesc s-au adunat în jurul ideii lansate de domnul Constantin Gheorghincă, directorul AFACOV, și-anume aceea de a înființa o echipă de dansuri populare din care să facă parte părinți și bunici. Mai puțini la început, mai mulți în prezent, dansatorii din Sfântu Gheorghe  s-au întâlnit  de câte 2-3 ori pe săptămână, după ce și-au terminat treaba la locurile de muncă, și timp de aproape 2 ore/zi au învățat dansuri populare din diferite zone ale țării. În timp, și-au achiziționat  costume populare, au dat un nume echipei de dansuri- CEATA „OPINCUȚA”-iar acum se pregătesc să arate publicului rezultatul muncii lor, prin spectacolul pe care îl vor prezenta la Balul Costumului Popular organizat de Fundația „Mihai Viteazul” Sfântu Gheorghe, la sfârșitul săptămânii viitoare. Pentru a veni în fața cititorilor cu mai multe informații legate de CEATA „OPINCUȚA” precum și despre obiceiurile din străbuni,  am stat de vorbă cu domnul Constantin Gheorghincă dar și cu cel ce predă lecțiile de dans, profesorul coregraf Ion Gheorghe.  O echipă de dansuri populare denumită „Ceata”. De unde această denumire? Constantin Gheorghincă:  Am ales această denumire deoarece în lumea satului românesc CEATA a fost, alături de HORĂ, o  instituție tradițională, de mare vechime. Ceata și hora sunt „obiceiuri ale pământului” , „obiceiuri din bătrâni”. Consider că fiecare dintre noi trebuie să cunoască, să cinstească și să păstreze obiceiurile strămoșilor săi, iar CEATA noastră își propune să împlinească această datorie. Ne puteți spune ceva despre aceste obiceiuri? Constantin Gheorghincă: În vechime, viața socială a fiecărui sătean se desfășura, în bună parte, în spațiul oferit de ceată și de horă; hora s-a jucat în urmă cu mai mult de 4 milenii. În spiritualitatea românească hora este expresia spontaneității, o adevărată realitate culturală, un „fenomen cultural”, fiind, alături de doină, o expresie a sufletului românesc și, prin aceasta, a unui segment din cultura europeană. De Hora de la Frumușica ne despart milenii, de Hora Unirii, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, mai puțin, dar ambele reprezintă aceeași semnificație de contopire, de unire. Hora este un arc peste timp și spațiu, factor important în definirea culturală a existenței noastre.Între hora satului și ceata satului existau cele mai directe relații pentru că ceata era responsabilă de organizarea și buna desfășurare a horelor satului. În zăbava sărbătorilor creș­tine membrii cetei, horitori şi horitoare, ieșeau la joc în veşminte noi, curate, bogat ornamentate: bundițe, cămăși cu altiță, ii, pantaloni de dimie, brâie, fuste și catrințe, opinci și obiele. Horele aveau loc pe tot parcursul anului, dar mai mult în preajma sărbătorilor sau altor evenimente din viața satului. În aceste activități erau implicați atât tineri cât și bărbați mai în vârstă – chiar bătrâni – cei tineri preluând astfel costume și dansuri, strigături, practici de teatru popular. În acest mod s-au transmis modelele culturale de la o generație la alta.În cadrul cetei se respecta o ierarhie bine îndătinată, care cultiva ascultarea față de „vătaf”, conducătorul cetei; la rândul lui acesta asculta de  „capul/bătrânul satului” supunând judecății și acceptului acestuia fiecare manifestare a cetei. Hora se aduna pentru întreaga comunitate, căci la horă venea tot satul: flăcăi și fete, cei căsătoriți de curând, copii, bătrâni, fiecare aderând la grupul său.Ceata și Hora sunt chemare la solidaritate, la unitate, ele „leagă” sufletul românesc. În decursul istoriei sale milenare, hora a devenit pentru român un joc care unește, un joc indispensabil al afirmării vieţii lui ca atare, întocmai ca munca şi hrana. Există vreo  legătură nevăzută  între Ceată, Horă și managerul societății Afacov? Constantin Gheorghincă: Desigur, există! În concepția mea, o societate – chiar comercială cu capital privat – treb..