Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 20 martie, 2020în: ȘtiriNiciun comentariu Listare EmailÎn sfârșit, primăvara a sosit…oficial! Adică și din punct de vedere astronomic, momentul exact petrecându-se vineri, 20 martie la ora 5,50. După derularea a trei datini populare, anume „Mărțișorul”, „Babele Dochiei” și „Moșii”, plus Sărbătoarea religioasă de cinstire a Celor 40 de Sfinți Mucenici (evenimente despre care am relatat pe larg), a sosit ziua care marchează științific intrarea în cel mai frumoas anotimp al anului. Deși, pe data de 1 martie ne-am bucurat să consemnăm deja venirea primăverii calendaristice.Termenul echinocţiu provine din latinul „æquinoctium”, prin combinarea lui „æquus” (egal) cu „noctis” (noapte). Aceasta, pentru că la echinocţiu ziua şi noaptea au durate egale. Fenomenul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează Ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând Echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi Echinocţiul de toamnă în cea sudică.Inversarea fenomenelor se produce în momentul când Soarele traversează Ecuatorul ceresc trecând din emisfera nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând Echinocţiul de primăvară în partea de sud, respectiv Echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.Deplasarea aparentă a Soarelui pe bolta cerească determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinea noastră inegalitatea duratei zilelor și nopților în diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, Soarele parcurge pe sfera cerească în decurs de 365 de zile un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .Atunci când ne aflăm în perioada Echinocțiului de primăvără, Soarele traversează Ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acel loc, numit Punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul Ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea zilei cu a nopții, indiferent de latitudine.Îndrăgita primăvară reprezintă a doua diviziune calendaristică a anului, care se întinde până în luna iunie la Solstițiul de Vară, fiind anotimpul cel mai așteptat, chit că ultima iarna a fost mai mult o…„glumă”. Perioada în care ne aflăm marchează revenirea naturii la viață, durata zilei aflându-se în continuă creştere. Ca atare câmpurile înverzesc, căldura se întețește, peisajul se modifică spectaculos, iar precipitațiile vin și trec rapid. Așa că ne putem aștepta și la o nedorită „Zapadă a mieilor”, ca în alți ani!Foarte curând, mai precis pe data de 25 martie, vom cinsti „Buna Vestire” – o Mare Sărbătoare creștină, numită în Calendarul popular „Ziua Cucului”. I se spune așa pentru că atunci se va auzi prima dată în acest sezon cunoscutul cântec bisilabic al micuței și solitarei păsări cenușii, confirmând într-un mod original sosirea primăverii. Păsările migratoare încep să se întoarcă din țările calde, iar o credință străveche pe care am întîlnit-o în mediul rural spune că aceste înaripate ale Cerului ar reprezenta întrupări ale duhurilor strămoșilor noștri ce umblă nevăzute prin lume. Migrarea este considerată unul din cele mai complexe bioritmuri din lumea animală, nefiind pe deplin elucidată.Tradțiile spirituale ale umanității sugerează că orice formă de evoluție trece prin mai multe etape: apariție, apogeu, descreșterea și resorbția. Vorbind metaforic putem spune că Echinocțiul de primăvară simbolizează prima fază a anotimpurilor, urmat de Solstițiul de vară – apogeul, apoi revine o perioadă de echilibru cu prilejul Echinocțiului de toamnă în septembrie, continuând cu începerea perioadei de resorbție c..