Mesagerul.ro

Fizicianul Augustin Maior, întemeietor al primei şcoli de telegrafie şi telefonie din Transilvania

Fizicianul Augustin Maior, întemeietor al primei şcoli de telegrafie şi telefonie din Transilvania

Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 27 septembrie, 2019în: Români celebriNiciun comentariu Listare EmailFizicianul, pedagogul şi inventatorul Augustin Maior s-a născut la 21 august 1882, la Reghin, judeţul Mureş, potrivit www.colegiuldecomunicatii.ro. Tatăl său, Gheorghe Maior, originar din comuna Huduc (astăzi Maioreşti), a fost învăţător şi director al şcolii primare române din Reghin.A făcut clasele primare la şcoala cu limba de predare germană din Reghin (1888-1892), apoi, a urmat Liceul Evanghelic German din Reghin (clasele I-IV, între 1892-1896). A frecventat cursurile Liceului Piarist din Târgu Mureş (clasele V şi VI, 1896-1898) şi ale Liceului Catolic din Budapesta (clasa a VII-a, 1898-1900), arătând o anume uşurinţă în învăţarea limbilor străine şi aptitudini deosebite în domeniul fizicii şi matematicii.În aprilie 1900, a susţinut prima sa lucrare – „Inducţia electrostatică”, premiată de altfel, un studiu bine documentat asupra fenomenelor de inducţie electrostatică şi electromagnetică şi cele mai noi aplicaţii ale lor. În luna mai acelaşi an a promovat examenul de bacalaureat, după care, timp de patru ani, a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta. A audiat, facultativ, cursuri de geometrie analitică şi descriptivă, calcul vectorial, teoria funcţiilor, calcul diferenţial şi integral etc. În ultimul an de studii, s-a specializat în electrotehnică şi teoria electricităţii. În mai 1904 şi-a terminat studiile universitare.A audiat cursuri de matematică şi fizică teoretică la o serie de universităţi renumite din Viena, Munchen şi Gottingen. În aprilie 1905, şi-a susţinut examenul de stat, obţinând diploma de inginer mecanic.Angajat la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta (noiembrie 1905), a participat, anul următor, la experienţele efectuate în scopul îmbunătăţirii exploatării telegrafului şi telefonului. A propus, pentru prima dată, folosirea curentului alternativ în telefonie, începând o serie de experienţe proprii pe această temă, folosind generator de curent alternativ de înaltă frecvenţă. Totodată, a demonstrat teoretic rolul rezonanţei electromagnetice în transmisiile telefonice la mare distanţă şi a efectuat experienţe pe linii artificiale, reuşind să transmită pe acelaşi circuit cinci convorbiri telefonice, dovedind că telefonia în curent alternativ, bazată pe rezonanţă, se pretează la telefonia multiplă, potrivit www.colegiuldecomunicatii.ro.În 1907, rezultatele cercetărilor sale experimentale şi teoretice au fost publicate în revista germană „Elektrotechnische Zeitschrift”, sub titlul „Uber Mehrfach-Fernsprechen”. A demonstrat matematic că telefonia multiplă poate fi obţinută folosind curenţi alternativi de înaltă frecvenţă, astfel încât fiecare curent alternativ poate fi purtătorul unui curent microfonic şi, totodată, că pe aceeaşi linie pot fi transmişi mai mulţi curenţi. În acelaşi an, revista americană „Electrical World” a publicat un rezumat al acestui articol, intitulat ”Multiple Telephony”.În cadrul „Primei conferinţe internaţionale a inginerilor PTT” de la Budapesta din 22-30 septembrie 1908, Augustin Maior a făcut o prezentare în care a atras atenţia specialiştilor asupra unui nou sistem de telefonie experimentat de el, ”Telefonia armonică” (cum a numit-o atunci) sau telefonia în curent alternativ.Cea de-a doua lucrare pe tema telefoniei multiple s-a intitulat „Uber Wechselstrom Telephonie” („Telefonia în curent alternativ”). În februarie 1909, lucrarea lui E.Weinberg din Washington publicată în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” confirma valabilitatea experienţelor lui Maior şi propunea folosirea metodei lui la realizarea telefoniei multiple transatlantice. În 1910, în „Perspectivele telefoniei şi telegrafiei rapide prin cabluri suboceanice” a prezentat concluziile demonstraţiilor sale teoretice.În acelaşi an, la Paris, a avut loc primul Congres Internaţional de Telefonie cu Curenţi Slabi. Delegat la Congres, Maior a susţinut o comunicare cu caracter teoretic în care a demonstrat posibilitatea aplicării metodei telefoniei multiple la transmisiile telefonice şi telegrafice prin cabluri submarine. Cu acest prilej, i s-au făcut primele propuneri de colaborare cu firme străine de instalaţii şi reţele telefonice, pe care acesta le-a refuzat.Pe de altă parte, în 1911, americanul G.O. Squier a brevetat un sistem telefonic cu ajutorul căruia reuşise să realizeze transmiterea simultană, pe acelaşi circuit, a două convorbiri telefonice. Invenţia a fost atribuită de către revista engleză „The Electrician”, prin articolul lui B.S. Cohen, lui G.O. Squier. Augustin Maior a adresat o notă privind eroarea comisă, revista acordându-i savantului român prioritate în domeniu.La 1 martie 1912 a fost avansat în funcţia de inginer şi numit în Consiliul de Administraţie al PTT din Budapesta, devenind o personalitate ştiinţifică recunoscută în domeniu.Augustin Maior s-a căsătorit cu Alexandrina Precup (născută la 24 aprilie 1988 în comuna Solovăstru, Reghin), la 4 martie 1916. A fost crescută în casa unchiului său, Gheorghe Ţăranu, funcţionar la Poşta din Budapesta, unul dintre cei mai activi membri ai Societăţii Literare „Petru Maior”. Primul copil, Maria, s-a născut la 6 octombrie 1917 iar cel de-al doilea, Gheorghe-Augustin, la 27 octombrie 1919. La 13 ianuarie 1922, s-a născut Ileana, al treilea şi ultimul copil al familiei.În contextul intrării României în Primul Război Mondial, Augustin Maior a fost eliberat provizoriu din serviciul Poştelor (august 1916) şi mobilizat (februarie 1917) la Fabrica de tunuri din Györ, în gradul de sublocotenent, însărcinat cu calcularea datelor balistice la noile tipuri de tunuri ce urmau să se construiască. În această perioadă, a redactat lucrarea „Uber das Einschalten langer Leitungen mit Wechselstrom” („Asupra conectării conductelor lungi la curent alternativ”) care a fost publicată în revista germană „Elektrotechnische Zeitschrift”.În 1919, după unirea Transilvani..

copyright © 2024 mesagerul.ro