Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 02 martie, 2020în: TradiţiiNiciun comentariu Listare EmailPostul Paștelui la ortodocși  începe în acest an luni, 2 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre perioadele de autoabținere întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare. Respectat de către toţi credincioşii, Postul Mare  este cel mai  mai sever  de peste an  şi durează nu mai puţin de  şapte săptămâni.  constituind o perioadă de  reculegere şi reţinere ce precede Sfintele Sărbători Pascale.  El aminteşte  de Postul celor 40 de zile ţinut de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.  Paștele ortodox va fi sărbătorit de credincioși pe 19 aprilie 2020, iar cel Catolic a început luni, 24 februarie, iar Paștele Catolic este sărbătorit pe 12 aprilie.În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundență, în Postul Paștelui ostentația este văzut ca un păcat capital. Un înalt scop religios-moral  Potrivit calendarului ortodox Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai aspru dintre toate cele patru perioade similare  importante.     Oamenii mai  numesc  cu  respect  acest  interval   sacru „Al patruzecimii” (“Quadragesima”), el întinzându–se pe durata a  patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.Postul reprezintă  abţinerea  parţială  sau totală în scop religios-moral  de la consumul unor  alimente şi băuturi alcoolice. Această  reţinere  alimentară nu este însă primordială  faţă  de abstinenţa ce vizează pofte lumeşti, patimi, fapte rele, gânduri necurate,  ceea ce înseamnă  că Postul adevărat trebuie să fie  atât sufletesc cât şi trupesc.Acest răstimp aparte din viaţa închinătorilor  este de origine  divină, fiind practicat din timpuri imemoriale şi întâlnit la toate religiile importante.“Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, spunea cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur.Unii  semeni au făcut   mici  agape de Lăsatul Secului, s-au înfruptat din  anumite bunătăţi, au consumat  şi băuturi  alcoolice,  ştiind că până la Paşte sunt multe săptămâni  de restricţii autoimpuse.  De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la  ingurgitarea  unor produse alimentare,   renunţarea  la consumul de tării şi alte licori, într-un cuvânt abstinenţa  din  toate punctele  de vedere  nu fac decât bine organismului, multe persoane (de ambe sexe) aştepând chiar cu  nerăbdare acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.Înţeleptul  părinte Arsenie Boca, pentru care tot mai mulţi oameni manifestă un adevărat cult, cumpărându-i şi cititindu-i cărţile dar şi  mergând în pelerinaj la mormântul său şi spunea: ,,Rostul Postului este înfrânarea patimilor şi subţierea minţii pentru a spori în noi Duhul Sfânt, care ne descoperă căile Mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari pe care le are Dumnezeu cu Omul. El este un… toiag de drum prin această viaţă cu trup pieritor, spre veacul viitor, spre Împărăţia lui Dumnezeu.” Îndatoriri duhovniceşti În zilele noastre unii concetăţeni care mai rar se duc la biserică socotesc  că perioada ce urmează  reprezintă  în mod simplist  doar un regim alimentar forţat,  bun la…slăbit, un fel  de dietă generalizată utilă la sănătate şi înfrumuseţare!Până la urmă, nu-i rău n..