Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 02 martie, 2020în: TradiţiiNiciun comentariu Listare EmailPostul Paștelui la ortodocși începe în acest an luni, 2 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre perioadele de autoabținere întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare. Respectat de către toţi credincioşii, Postul Mare este cel mai mai sever de peste an şi durează nu mai puţin de şapte săptămâni. constituind o perioadă de reculegere şi reţinere ce precede Sfintele Sărbători Pascale. El aminteşte de Postul celor 40 de zile ţinut de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii. Paștele ortodox va fi sărbătorit de credincioși pe 19 aprilie 2020, iar cel Catolic a început luni, 24 februarie, iar Paștele Catolic este sărbătorit pe 12 aprilie.În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundență, în Postul Paștelui ostentația este văzut ca un păcat capital. Un înalt scop religios-moral Potrivit calendarului ortodox Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai aspru dintre toate cele patru perioade similare importante. Oamenii mai numesc cu respect acest interval sacru „Al patruzecimii” (“Quadragesima”), el întinzându–se pe durata a patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.Postul reprezintă abţinerea parţială sau totală în scop religios-moral de la consumul unor alimente şi băuturi alcoolice. Această reţinere alimentară nu este însă primordială faţă de abstinenţa ce vizează pofte lumeşti, patimi, fapte rele, gânduri necurate, ceea ce înseamnă că Postul adevărat trebuie să fie atât sufletesc cât şi trupesc.Acest răstimp aparte din viaţa închinătorilor este de origine divină, fiind practicat din timpuri imemoriale şi întâlnit la toate religiile importante.“Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, spunea cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur.Unii semeni au făcut mici agape de Lăsatul Secului, s-au înfruptat din anumite bunătăţi, au consumat şi băuturi alcoolice, ştiind că până la Paşte sunt multe săptămâni de restricţii autoimpuse. De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la ingurgitarea unor produse alimentare, renunţarea la consumul de tării şi alte licori, într-un cuvânt abstinenţa din toate punctele de vedere nu fac decât bine organismului, multe persoane (de ambe sexe) aştepând chiar cu nerăbdare acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.Înţeleptul părinte Arsenie Boca, pentru care tot mai mulţi oameni manifestă un adevărat cult, cumpărându-i şi cititindu-i cărţile dar şi mergând în pelerinaj la mormântul său şi spunea: ,,Rostul Postului este înfrânarea patimilor şi subţierea minţii pentru a spori în noi Duhul Sfânt, care ne descoperă căile Mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari pe care le are Dumnezeu cu Omul. El este un… toiag de drum prin această viaţă cu trup pieritor, spre veacul viitor, spre Împărăţia lui Dumnezeu.” Îndatoriri duhovniceşti În zilele noastre unii concetăţeni care mai rar se duc la biserică socotesc că perioada ce urmează reprezintă în mod simplist doar un regim alimentar forţat, bun la…slăbit, un fel de dietă generalizată utilă la sănătate şi înfrumuseţare!Până la urmă, nu-i rău n..