Mesagerul.ro

Note de călătorie: „Tărâmul de Aur” (5)

Note de călătorie: „Tărâmul de Aur” (5)

Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 25 mai, 2020în: ȘtiriNiciun comentariu Listare EmailCa să vizitezi „Tărâmul de Aur” sosind pe calea aerului, hăt, de departe,  deci nu din statele învecinate de unde poți intra și cu…bicicleta, aterizezi  în cel mai mare oraș din Myanmar – Yangon (Rangoon, odinioară). Vei avea plăcuta surpriză să descoperi o metropolă asiatică atrăgătoare, un important centru comercial, ce adăpostește peste șase milioane de locuitori, cifrele fiind mereu în creștere. Mai rețineți că până acum 15 ani  a fost Capitala țării. La tot pasul auzi salutul popular „Mengalabá ”, ca pe la noi „Bună”.   Una dintre satisfacțiile călătoriilor este șansa de a  da  peste așezări  care te cuceresc de la prima vedere. Așa mi s-a întâmplat cu acest Yangon, în care mai găsești pe alocuri farmecul aglomerărilor urbane din fostul Imperiu britanic, alături de blocuri dărăpănate și căsuțe din lemn.  M-a încântat aerul retro despre care citisem cândva, ce s-a păstrat în bună parte.Am găsit un atrăgător melanj de influente culturale britanice, indiene, chineze și birmaneze, elemente ale arhitecturii coloniale englezești, sistematizări urbane făcute cu cap. În zona centrală încântă impunătoarele edificii istorice, piețele vaste,  parcurile răcoroase, cochetele luciuri de apă.Circulația e liniștită. Nu seamănă nici pe departe cu haosul de prin țările vecine, în mod special Vietnam, unde doar la Saigon poluează strașnic  trei milioane de scutere. Și unde, cum am scris în „Notele” din Indochina,  nu poți traversa din pricina aglomerației. În Myanmar noxele  sunt reduse, iar în provincie  circulă  trăsuri cu cai, căruțe la care sunt înhămați boi zebu (cu cocoașă), dar se găsesc și ricșe  trase de  săteanii  săraci lipiți! Iar ce n-am văzut în viața mea sunt bicicletele cu…ataș!?!  Cunoscut în străinătate mai mult drept Rangoon, orașul cel mai important din Myanmar  a suferit mai multe schimbări de nume. Ultima este Yangon  și înseamnă „Sfârșitul luptei”. Ce m-a uimit a fost prezența lui Budha pretutindeni, imaginea sa fiind  multiplicată în zeci, sute de statui, embleme, temple,  pagode. Cel mai important lăcaș de cult budist După un tur temeinic al orașului a urmat vizita la Pagoda Shwedagon. Este cel mai impunător lăcaș budist din țară și printre bijuteriile arhitectonice  din Asia de Sud-Est. Detaliile șochează: are înălțimea de aproape o sută de metri, fiind placat în întregime cu  aur, în vârf tronând  un diamant de 76 de karate! Templul nu este doar un loc de rugăciune, ci și un spațiu de întâlnire și socializare pentru birmanezi. Am aflat că unii dintre conducătorii țării au făcut donații impresionante în aur, echivalând cu…greutatea soțiilor lor. Noroc că în Asia femeile sunt suple și minione, că dacă erau supraponderale ca prin alte părți, nu știu, zău…Turla  din aur masiv  cântărește  o tonă, iar în partea superioară au fost încrustate o mie de diamante și  1.338 de  alte nestemate. „Cireașa de pe…pagodă” o reprezintă  un glob de aur montat în vârful-vârfului.Religia dominantă în Myanmar este budismul, 87,9 dintre birmanezi fiind adepți ai acestui cult, doar 6,2 la sută sunt creștini, 4,3 % reprezintă islamismul, 0,5 la sută – hinduismul. Majoritatea populației  a optat pentru așa-numitul budism Theravada, pe care îl consideră singura cale de urmat în viață. Această religie își are originea în India sec.al VI-lea î.Hr. după care s-a răspândit în țări din Asia, bazându-se pe învățăturile celebrului gânditor și filosof  Buddha Shakyamuni.Să spunem pe scurt  că amintitul cult l-a avut în urmă cu cca. 2.500 ani inițiator și propovăduitor  pe fostul prinț Siddhartha Gautama. Acesta a renunțat la o existență îmbelșugată și privilegiile oferite de familia sa înstărită, considerându-le  niște lucruri deșarte. Așa că a luat hotărârea  să trăiscă auster, meditând și rătăcind prin țară. Viitorul personaj ilustru s-a născut în orășelul Lumbini și a fost crescut în Kapilavastu, aproape de actuala frontieră dintre India și  Nepal. Tatăl său era conducătorul unei formațiuni tribale. Încă de la nașterea lui Gautama, un vizionar i-a  prezis un destin proeminent în sfera sacerdotală. Tatăl viitorului  Buddha a avut o revelație, potrivit căreia fiul  va părăsi palatul împotriva voinței sale și va hoinări ca un sihastru, alegând calea ascezei.  Ceea ce se va și întâmpla, vorba  proverbului ”De ce ți-e frică, nu scapi!”.După ani de rătăciri tânărul învățat constată  că  încă nu poate ajunge la Iluminare – țelul său suprem. Prin meditație, Gautama Siddhartha reușește să își concentreze toată atenția asupra eliberării de suferință, obține revelația reîncarnărilor sale anterioare și i se dezvăluie legea condiționismului universal.În cele din urmă la vârsta de 35 de ani capătă, în sfârșit, Deșteptarea („Bodhi” – Iluminarea). Încurajat de zeul Brahma, va petrece 45 de ani învățându-i pe oameni  esența gândirii sale. La Sarnath își face pentr..

copyright © 2024 mesagerul.ro