Mesagerul.ro

O frumoasă și necesară lucrare monografică: Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc. Sionul Arcului Intracarpatic

O frumoasă și necesară lucrare monografică:  Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc. Sionul Arcului Intracarpatic

Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 15 mai, 2020în: Educaţie/Cultură, EvenimentNiciun comentariu Listare EmailLa 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, și la 83 de ani de la zidirea Catedralei Episcopale din Miercurea Ciuc, prin osârdia părintelui Panciu Laurențiu-Gabriel, secretarul Episcopiei, vede lumina tiparului lucrarea monografică Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc. Sionul Arcului Intracarpatic, Volumul a apărut la Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, cu un Cuvânt de binecuvântare a Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei intitulat Catedrala Episcopală – tinda Raiului din Carpați. Maica tuturor bisericilor din Episcopia Covasnei și Harghitei, și o Postfață semnată de Ioan Lăcătușu, corectura fiind efectuată de prof. Dorina Drăghici Moraru. În bogatul Cuvânt de învățătură, Vlădica Andrei a evidențiat menirea și semnificația teologică profundă a sfintelor lăcașuri de închinăciune și locul distinct ocupat de catedralele eparhiale, în rândul celorlalte biserici, aducând un omagiu tuturor celor care au contribuit la înălțarea și ființarea Catedralei Eparhiale din Miercurea Ciuc. ”Îi pomenim pe toți cei care au contribuit cu obolul lor la zidirea acestei Catedrale – consemnează Preasfințitul Andrei – pe slujitorii preoți și diaconi care au liturghisit și propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu și pe toți binecredincioșii creștini vii și adormiți, care au iubit „podoaba casei” Acestuia, pentru care ne rugăm să fie întărită până la sfârșitul veacurilor”.Autorul lucrării, părintele Panciu Laurențiu-Gabriel, a slujit la Altarul Catedralei Episcopale (2015-2019), îndeplinind în același timp și funcția de secretar al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. În anul 2018, părintele Panciu a susținut teza de doctorat cu tema Bisericile românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945), la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Școala Doctorală de Teologie „Isidor Todoran”, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, sub conducerea științifică a Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru. Lucrarea menționată aduce o contribuție importantă la cunoașterea profundă, temeinică și riguroasă, bazată pe izvoare istorice de necontestat, a vieții biserici românești din Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, în perioada interbelică, perioadă în care s-a înălțat și actuala catedrală episcopală din Miercurea Ciuc. Sunt toate acestea argumente convingătoare privind temeiurile motivaționale și expertiza profesională ale autorului, care au stat la baza elaborării prezentei monografii.Despre comunitatea românească și viața credincioșilor ortodocși din Miercurea Ciuc și localitățile învecinate au apărut mai multe studii și articole, printre care: lucrarea „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie, Bisericǎ, Şcoalǎ, Culturǎ”, de Ioan Lǎcǎtuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pǎtrunjel, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003, volum apărut cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan, în revistele „Angvstia”, „Grai Românesc” „Acta Carpatica”, „Sangidava”, și în ziarele „Informația Harghitei”, Cuvântul Nou”, „Mesagerul de Covasna”, „Condeiul ardelean” ș.a. File din istoricul bisericilor existente în Miercurea Ciuc se regăsesc şi în lucrările întocmite de preoţii Emil Pop, Constantin Gane şi Viorel Mihoc, arhiviștii și muzeografii Liviu Boar, Viorica Crișan, Aurel Marc, Ana Dobreanu și Gina Ghiață, profesorii Valeria Pop, Elena Mîndru, Nicu Vrabie, Constantin Costea, Nicolae Bucur, învăţătoarea Olimpia Sticlaru împreună cu elevii săi ș.a.Din lucrările menționate rezultă că, prin aşezarea sa geografică, municipiul Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita este un important punct de legătură între Moldova şi Transilvania, având un rol însemnat în derularea schimburilor comerciale, culturale şi umane între localităţile aflate de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi. Oraşul, atestat documentar în anul 1558, s-a format ca târg la încrucişarea drumurilor comerciale dinspre Transilvania spre Moldova şi Ţara Românească. Târgul se ţinea săptămânal, în ziua de miercuri, de aici provine şi denumirea localităţii. Pe teritoriul municipiului a fost scos la iveală un bogat material arheologic identificate aşezări din neolitic, epoca bronzului şi epoca dacică, în complexul fortificat de la Jigodin.În lustra generalului Basta din 1602, figurează şi Ioan Andea (Anda Janos) – drabant şi Francisc Andea (Anda Ferencz) – primpil. Lustra din 1614, ordonată de principele Gabriel Bethlen, menţionează doi primpili români: Toma Andea (Anda Thamas) şi Nicolae Andea (Anda Miklos), precum şi pe jelerul român Petre Moldovan (Moldvai Peter). Conscripţia fiscală, zisă „domestica”, din 1750, cuprinde la Topliţa-Ciuc şi pe următorii capi de familie români: între libertini (prim. Şi pix) Gheorghe Andea (Georgius Anda), Toma Andea (Thomas Anda); printre jeleri: Ştefan Românul (Stephanus Olah), Mihai Românul (Michael Olah), iar ca iobagi pe: Matei Drăghici (Matthias Daratits), Andrei Damian (Andreas Demien), Ioan Drăghici (Joannes Daratits) şi pe un alt Matei Drăghici (Matthias Daradits). Aceeaşi conscripţie îi menţionează în Jigodin pe românii: Bartolomeu Vasile (Bartolomeus Vaszilj), Ioan Fata (Joannes Vata), Petre Românul (Petrus Ola), Teodor Roman (Theodorus Roman) şi Ioan Vasile (Joannes Vaszillij).În perioada 1815-1848, la Regimentul de Graniţă Secuiesc de Infanterie Miercurea Ciuc, care făcea parte din armata imperială austriacă, funcţionau şi ofiţerii români: Ignat Paloş (1822-1839), un timp a fost adjutant al comandantului regimentului; David Domide (1822-1830); Dumitru Maniu (Many); Dumitru Popovici (1815-1824). În anul 1871, era jurist cancelist la Judecătoria centrală din Miercurea Ciuc oficialul român Vasile Grauru. Începând cu anul 1876, Miercurea Ciuc devine centrul de reşedinţă al comitatul Ciuc. În 1894, în Regimentul regesc maghiar de honvezi nr. 26 Ciuc-Odorhei, unul din comandanţi era maiorul Alexandru Pascu. Juraţi la Tribunalul regesc din Miercurea Ciuc, în 1900, erau şi Augustin Dobrean – negustor în Tulgeş, Ioan Rus – notar şi Ioachim Nădăşan, subjude.De menționat faptul că în toate celelalte orașe importante, din fostele scaune secuiești, comunitățile românești și-au construit biserici și școli confesionale ortodoxe și greco-catolice, încă din sec.al XVI-lea, astfel: Odorheiu Secuiesc (1600), Toplița – Mânăstirea Doamnei (1658), Tg. Secuiesc (1754), Sfântu Gheorghe (1790), Gheorgheni (1900) – toate aceste lă..

copyright © 2024 mesagerul.ro