Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 26 februarie, 2020în: EvenimentNiciun comentariu Listare EmailPe 20 februarie a.c., prof. univ. dr., jurnalistul și poetul Ion WEIDNER-CIUREA a împlinit o frumoasă vârstă. Distinsul cărturar român s-a născut în oraşul-staţiune balneo-climaterică Covasna, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu o strălucită carieră universitară la Catedra de Ştiinţe Sociale, din cadrul Institutul Politehnic din Cluj (1963-1980), perioadă în care realizează şi propune câteva importane proiecte de cercetare ştiinţifică şi obţine titlul de Doctor în Filozofie şi care, odată ajuns în vârful piramidei profesionale (împreună cu regretata sa soţie Rodica Weidner-Ciurea, renumit cadru didactic universitar clujean), în anul 1980 se refugiază în Germania Federală, „blamând prin gestul său ideologia comunistă şi regimul totalitar comunist”. Depăşind cu bine greutăţile inerente integrării în societatea germană, în perioada 1983-2003 va activa ca jurnalist la Postul Internaţional de Radio „Deutsche Welle”, redacţia română, cu sediul la Köln. După 1989, vine frecvent în ţară, de care a rămas strâns legat în toţi aceşti ani, fiind un om care „a fost plecat, dar niciodată dus”, afirmându-se ca poet şi jurnalist, între Köln şi Covasna. Prin prestaţiile sale publice de înaltă ţinută ştiinţifică şi probitate morală, Ion Ciurea este recunoscut ca un analist de marcă şi un observator avizat al realităţilor politice româneşti postdecembriste. În paralel cu o rodnică activitate publicistică, deşi a debutat editorial doar în anul 1998, a excelat şi în domeniul literar, volumele sale de poezii fiind bine primite de critica literară şi răsplătite cu premii.După decembrie 1989, sunt reluate legăturile nemijlocite cu Ţara, pe care n-a încetat nicio clipă s-o iubească. În acest context a avut loc întâlnirea familiei Weidner-Ciurea, cu intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita şi a început o rodnică colaborare cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi cu profesorii, preoții, scriitorii, liderii asociațiilor culturale, redactorii publicaţiilor de specialitate și cele cotidiene din judeţele Covasna și Harghita. În ultimii ani, împreună cu distinsa scriitoare Catinca Aghache a participat la sesiuni ştiinţifice, colocvii şi simpozioane pe teme de istorie, etnografie, sociologie, la manifestări literare şi culturale, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului ș.a., fiind recunoscut ca un moderator deschis tuturor opiniilor şi iniţiativelor, un intelectual implicat în viaţa cetăţii, care a apreciat şi apreciază profesionalismul, dăruirea şi dragoste de cultură autentică. În perioada 1998-2018, a publicat volumele de versuri Căutări, Neliniști, Zbor între milenii, Mă doare Țara, Veşnicia trecerii, Frunzele anotimpurilor, Treceri, Acasă, Peregrin în inima țării. În anul 2015, în colecția Profesioniștii noștri, din cadrul Editurii Eurocarpatica, a apărut volumul Ion Ciurea-Weidner profesor universitar, jurnalist și poet la 75 de ani, ediție îngrijită de Ioan Lăcătușu și Catinca Aghache.Ca analist şi cercetător avizat al realităţilor complexe din sud-estul Transilvaniei a fost și este preocupat de identificarea „unor planuri de idei benefice pentru comunităţile din Covasna şi Harghita”, care să asigure „menţinerea şi promovarea spiritualităţii româneşti şi a identităţii naţionale”. Având posibilitatea de a compara evoluţiile din societatea românească postdecembristă, în general, şi ale celor din judeţele Covasna şi Harghita, în special, cu situaţii similare din alte ţări europene, în articolele şi studiile sale, Ion Weidner-Ciurea a procedat la analize temeinice, aprofundate şi echilibrate, insistând pe nevoia de a asigura normalizarea convieţuirii interetnice, pe baza legislaţiei şi practicii europene. În acest sens, a subliniat, de nenumărate ori, că „regionalizarea nu trebuie să însemne în nici un caz izolaţionism local, egoist, sau promovarea unor tendinţe centrifugale, care să şubrezească solidaritatea presupusă şi impusă de exigenţele statului naţional unitar”. S-a raportat critic la „încercările unor conferenţiari de a folosi concepte, teorii, surse bibliografice într-o interpretare sui generis, menită a justifica „cerinţe” şi „proiecte” inadmisibile din perspectiva statului naţional unitar, a constatat cu tristeţe faptul „că nu există o strategie specială, solidă, pentru zonele acestea sensibile, cu grija unei dezvoltări social-economice echilibrate, cu prezenţa unor investiţii de excepţie chiar, care să oprească migrarea românilor de acolo, atâţia cât mai sunt”, afirmând, în acelaşi timp, că „statul român are datoria să asigure nu numai cadrul constituţional, legislativ al drepturilor minorităţilor, ci şi aplicarea concretă a tuturor libertăţilor democratice rezultând din Charta fundamentală a drepturilor omului şi cetăţeanului, din legislaţia internaţională de referinţă şi din tratatele externe semnate de guvernul de la Bucureşti”.Prin tot ce a făcut de-a lungul vieții pentru promovarea limbii române și a valorilor perene ale istoriei românești, Omul de spirit și trăire românească Ion Weidner-Ciurea și-a câștigat un loc pe deplin meritat, în elita personalităților născute în curbura interioară a Carpaților, înscriindu-se cu cinste în galeria marilor bărbați pe care această parte de țară i-a dat Neamului Românesc.La împlinirea acestor frumoși ani de viață, trăiți în muncă rodnică și creatoare, în cinste, omenie și demnitate, în numele colaboratorilor și prietenilor din „inima țării”, îi transmitem profesorului, jurnalistului, poetului și Omului de omenie Ion Weidner-Ciurea cele mai sincere urări de sănătate, har și noi împliniri, alături de distinsa sa familie și de toți cei dragi și apropiați.Până la apariția în anuarul Acta Carpatica nr. VI – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru cititorii „Mesagerului de Covasna” publicăm comunicarea prezentată de dr. Ion Ciurea-Winder, la Sesiunea națională de comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizație”, ediția a 25-a, Covasna, 26-27 septembrie 2019.   Provocări ecologice, economice, sociale și politice în INIMA ȚĂRII Metafora INIMA ȚĂRII cuprinsă în titlul comunicării o recomandăm în dublu sens: unul obiectiv, altul..