Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 16 martie, 2020în: O PERSONALITATE PE ZINiciun comentariu Listare EmailPionier în medicină şi biologia universală, Victor Babeş a fost creator al şcolii române de morfopatologie şi microbiologie. În 1895 a formulat principiul serovaccinării. A preparat în laboratorul său diverse săruri şi vaccinuri pentru prevenirea şi combaterea în masă a unor boli transmisibile şi a fost unul dintre promotorii activi ai medicinei sociale din România.Printr-un decret din 2 martie 1925 s-a hotărât ca „Institutul de Patologie şi Bacteriologie” din Bucureşti să se numească „Institutul dr. Victor Babeş”. Astfel, în referatul ministrului Instrucţiunii Publice se arăta: „Institutul de patologie din Bucureşti a fost creat în anul 1887 de dl. prof. dr. Victor Babeş, care a ştiut să-i dea o atât de mare dezvoltare încât astăzi figurează în rândurile celor mai însemnate institute similare din Apus (…) În Institut, pe lângă tratamentul antirabic, introdus şi modificat de dl. prof. dr. V. Babeş, se prepară serul antidifteric, vaccinul antiholeric, antitific, serul meningococic, tuberculina. Pe lângă acestea, Institutul lucrează cu tot mai mare interes şi în direcţia chestiunilor de igienă (holeră, lepră, pelagră, pestă, tifos, streptococie), aducând cercetări proprii de mare importanţă practică (….)” („Oameni de ştiinţă…Conexiuni…Gesturi frumoase”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1981).Victor Babeş s-a născut la 28 iulie 1854, la Viena. Tatăl său, Vincenţiu Babeş, a fost o personalitate a vieţii politice şi culturale din Banat.Studiile gimnaziale le-a făcut la Lugoj, iar după absolvirea liceului s-a înscris la Conservatorul de artă dramatică din Budapesta. Renunţă însă la aceste cursuri şi, în iarna anului 1871, se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta. După absolvirea cu succes a anului I, decide să-şi continue studiile la Viena, potrivit volumului „Pe urmele lui Victor Babeş”, de Mihai Neagu Basarab (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988).Chemat de profesorul Karl von Rokitansky, în octombrie 1875, este numit asistent definitiv la Catedra de anatomie patologică a Facultăţii de Medicină din Budapesta, fiind totodată student în ultimul an la această facultate, pe care a absolvit-o în 1876. La 2 august 1878, obţine, la Viena, doctoratul, cu calificativ maxim, iar în 1881 obţine titlul de docent, în urma unui examen susţinut la Budapesta.În toamna anului 1882 pleacă într-o călătorie de studii în Germania şi Franţa, continuându-şi, astfel, specializarea la Munchen, Heidelberg, Strassbourg, Paris şi Berlin (1882-1886), potrivit Dicţionarului „Membrii Academiei Române” (Bucureşti, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).La Paris, Victor Babeş îl cunoaşte pe André Victor Cornil, titularul Catedrei de anatomie patologică, ce înfiinţase împreună cu Louis-Antoine Ranvier un institut şi publicase un tratat de histologie patologică. În institutul lui A. V. Cornil, Victor Babeş stăruie, în cadrul lucrărilor curente, cu precădere asupra aspectului bacteriologic al cazurilor care i se prezentau. Profesorul Cornil acceptă propunerea lui Babeş de a scrie împreună un tratat de bacteriologie şi îi oferă acestuia un post de preparator la institutul său. („Pe urmele lui Victor Babeş”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988).Astfel, în 1885, Victor Babeş împreună cu savantul francez A.V. Cornil publică cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume – „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”. În câteva lu..