Mesagerul.ro

ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR)

ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR)

Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 05 februarie, 2020în: ReportajNiciun comentariu Listare Email La 5 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii, reînfiinţa Muzeul Naţional al Ţăranului Român numindu-l pe pictorul Horia Bernea director.Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu, s-a născut la Bucureşti, la 14 septembrie 1938. Din 1990 şi până la moartea sa în 2000, Horia Bernea a fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, contribuind la redefinirea muzeografiei etnografice în România, potrivit www.eminescuipotesti.ro.„Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh. Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvântul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.” („Câteva gânduri despre cantităţi, mentalitate şi încrucişare”, Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Ţăranului Român, 1993; www.muzeultaranuluiroman.ro)Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTODupă o serie de expoziţii temporare, abia în primăvara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o primă parte a expunerii permanente, pusă sub semnul generos al Crucii. A urmat deschiderea sălilor cu icoane în anul 1994, iar în 1996 inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ „Triumf”.Muzeul Naţional al Ţăranului Român a primit, în 1996, premiul EMYA („European Museum of the Year”) pentru originalitatea expunerii şi pentru modalitatea în care acţiunile muzeului au fost prezentate publicului. Înalta distincţie a fost pentru prima dată acordată unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei.  Foto: (c) Viorel LĂZĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRESPictorul Horia Bernea a absolvit Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii Bucureşti (1958), apoi Şcoala Tehnică de Arhitectură şi Construcţii (1962) şi Institutul Pedagogic-secţia desen (1965). A debutat în 1966, împreună cu Paul Negulescu şi alţii, la Cenaclul Tineretului din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici. În 1967 a avut prima expoziţie personală, la Bucureşti. Au urmat expoziţii personale şi de grup între anii 1967-1998, la: Bucureşti, Haga, Budapesta, Edinburgh, Glasgow, Liverpool, Londra, Paris. A fost premiat în dese rânduri pentru lucrările sale: Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiştilor Plastici (1970); Premiul Stahly la Bienala de la Paris (1971); Premiul revistei „Arta” (1972); Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1978); Marele premiu al UAP (1983); Premiul pentru contribuţia excepţională adusă la recuperarea tradiţiilor spirituale ale civilizaţiei ţărăneşti, acordat de Fundaţia Culturală Română (1994); Marele Premiu „George Apostu”, acordat de Centrul Internaţional de Cultură şi Arte din Bacău (1995); premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea societăţii civile şi ale statului de drept, acordat post-mortem (2000); Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce acordat de către Preşedinţia României (2000).  Foto: (c) Viorel LĂZĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRESMuzeul Naţional al Ţăranului Român este continuatorul Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, înfiinţat în baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor de atunci, l-a numit pe etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş director al muzeului. Instituţia a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când a fost pusă piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea.Numele instituţiei a fost schimbat în Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, Alexandru Tzigara-Samurcaş spunând despre vechiul nume că era ”inutil de complicat”. Mai târziu, a devenit Muzeul de Artă Naţională „Carol I”.Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / AGERPRES FOTOArhitectul Nicolae Ghica-Budeşti a fost cel căruia i s-a încredinţat întocmirea proiectului clădirii ce urma să adăpostească muzeul precum şi coordonarea lucrărilor. Clădirea este o repreze..

copyright © 2024 mesagerul.ro