Mesagerul.ro logo

missgrey.ro
libris.ro
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei  Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XXV-a  Manifestare dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei  Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XXV-a Manifestare dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei

Zilele de 26 şi 27 septembrie au fost marcate,  la Covasna, de importanţa amplului  simpozion organizat sub egida Academiei Române de Centrul Ecleziastic de Documentare„Mitropolit
Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 08 octombrie, 2019în: ȘtiriNiciun comentariu Listare EmailZilele de 26 şi 27 septembrie au fost marcate,  la Covasna, de importanţa amplului  simpozion organizat sub egida Academiei Române de Centrul Ecleziastic de Documentare„Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii  Covasna – Harghita, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna” şi Asociaţia Ştefadina Bucureşti cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului.Simpozionul a fost deschis  printr-o impresionantă expoziţie foto-documentară „Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire”, organizată de Muzeul National al Carpaţilor Răsăriteni (prezentat de dr. Ana DOBREANU), aceasta fiind urmată de proiectarea filmului documentar „Tabla Buţii – 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpaţii de Curbură- Teledetecţie şi arheologie aeriană”, proiect realizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în cadrul programului naţional „Centenarul Marii Uniri”.Lucrările în plen s-au remarcat printr-o arie vastă de studii plecând de la istoria antică, de la politica Imperiului Roman la nord de Dunărea de jos (prof. univ. dr. Al. Popa) şi până la istoria contemporană privind Episcopia Covasnei şi Harghitei la un sfert de veac de misiune pastorală (Teodor Bijec, Laurenţiu Panciu). S-a vorbit despre  Loialitatea României după un veac de la semnarea Tratatului) de la Trianon  în chestiunile minorităţilor naţionale, cetăţeniei şi proprietăţii (prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, Olimpiu Sabău-Pop),  dar şi despre un studiu de folclor din sud-estul Transilvaniei (dr. Constantin Secară) şi despre  expulzaţii din estul extrem al Siberiei, proiect al regizoarei Manuela Morar.Prima zi s-a încheiat cu o bogată prezentare de cărţi nou-apărute dintre care amintim :Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, ediția a II-a, revăzută și adăugită, de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, la Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului. În prefaţă, Episcopul Andrei al Covasnei şi Harghitei, scrie : „Volumul de față cuprinde noi mărturii ale faptelor binecuvântate de Dumnezeu, săvârșite în perioada 2014-2019, sistematizate și oferite publicului larg în vederea cunoașterii adevărurilor nealterate ale trecerii prin istorie a românilor din sud-estul Transilvaniei.”Profesioniștii noștri 25. Ion Giurcă, un „general” pe frontul istoriografiei militare, volum îngrijit și Prefață de Vasile Stancu și Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019. „ Cu viziunea sa modernă asupra istoriei, profesorul și cercetătorul Ion Giurcă face parte dintre specialiștii care promovează şi încurajează noile curente în cercetarea istoriografică, propun teme noi de studiu şi analiză, puncte de vedere diferite de interpretare şi consemnare a faptelor şi evenimentelor, a cauzelor şi consecinţelor, a concluziilor şi învăţămintelor.” se spune în prefaţa semnată de dr. Ioan Lăcătuşu şi de prof. Vasile Stancu.Vasile Oltean a prezentat captivantele sale apariţii Mihai Viteazul într-o cronică inedită – 1603 Nürnberg şi Diaconul Coresi. Monografie.Prof. univ. dr. Ion I. Solcanu a venit cu contribuţii inedite în  volumele Operațiile și istoricul Regimentului 9 Vânători în războiul de întregire a Neamului românesc. 1916-1919, București, Editura Enciclopedică, 2018 (editor, studiu introductiv, note și ilustrație de Ion I. Solcanu) şi Un erou din războiul de întregire a României: Regimentul 9 Vânători, Editura Junimea, 2018.Zeno Milea a lansat  Regionalismul ardelean: rădăcini și vectori, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019 iar dr. Aurica Ichim(coord.) a venit cu Alexandru Ioan Cuza. Abdicare și exil.Daniel Hrenciuc a lansat  Alianța militară româno-polonă în geopolitica Europei central-răsăritene (1919-1939).Seara târziu, principalul organizator al acestei ediţii aniversare a sesiunii, prof.dr. Ioan Lăcătuşu ne-a declarat: „ Este minunat că, în aceşti 25 de ani, s-a format o comunitate ştiinţifică ce participă, an de an, la sesiunea noastră. Este, aici, colegul Vasile Lechinţan din Cluj- Napoca, unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai noştri. Din cei 80 de participaţi la sesiunea noastră, 30 sunt dintre cei care au participat la toate sesiunile. Tema generală se referă la românii din sud-estul Transilvaniei,  iar temele specifice de anul acesta privesc perioada anului 1 Decembrie 1918 -4 iunie 1920, recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, marcarea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupaţia horthystă precum şi împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Raportul între temele istorice şi cele de actualitate s-a îmbunătăţit în favoarea temelor de actualitate vizând  identitatea naţională, situaţia minorităţilor, problemele de manipulare prin media. Este remarcabil faptul că a sporit numărul cercetătorilor din cele două judeţe.” . Prof dr. Vasile Lechinţan a spus că acest simpozion reprezintă, prin caracterul său de noutate, o sărbătoare a cercetării ştiinţifice. Eu vin aici  cu o prezentare despre românii, secuii, germanii, armenii de la Liceul catolic din Târgu Mureş la cumpăna secolelor 18-19. Astăzi s-au făcut separaţii şi purificări etnice. Iată că, pe vremuri, în aceeaşi clasă, toţi învăţau împreună. ”Cea de-a doua zi s-a desfăşurat pe secţiuni tematice, două secţiuni de istorie, una de istorie religioasă,  una de sociologie, etnografie şi cultură românească  şi una de instituţii şi ONG-uri culturale.  Prof. drd. Florentina Teacă a vorbit desprte aspecte ale transhumanței oierilor din Arcul Intracarpatic (sec. XVIII – XX), col. (r) dr. Dan Prisecaru a  prezentat  cazul Colonelului baron David Urs de Marginea – un luptător neînfricat pentru drepturile naționale ale românilor transilvăneni, dr. Liviu Boar a prezentat Epistolarul Elie Câmpeanu – Ioan Micu Moldovan (1893-1913). Au mai susţinut comunicări la această secţiune dr. Ana Dobreanu, despre Situația rețelei școlare din Comitatul Ciuc și accesul la educație la sfârșitul sec al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, pr. drd. Nicu Lazăr, despre Evoluția populației din Buzăul Ardelean (1915 -1919) precum şi drd. Daniel Nicolae, despre Operaţiunile şi evenimentele politico-militare de la 28 octombrie/10 noiembrie 1918 şi dr. Luminița şi Teodora Giurgiu despre trupele române în Transilvania în Primul Război Mondial – soli ai libertății, ordinii și civilizației. Florin Herțeg a prezentat Contribuția medicului Pompiliu Nistor la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.Extrem de interesante au fost şi contribuţiile la cea de-a doua secţiune de istorie din care spicuim: Mărturii documentare privind apărarea și afirmarea României întregite semnat de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu, Probleme ale minorităților în corespondența dintre Vaida Voevod – Iuliu Maniu (1919) de dr. Alexiu Tatu, Din activitatea delegației României la conferința de Pace de la Paris (1919 -1920)de prof. univ. dr. Mihai Racovițan, Aspecte administrative, economice și culturale, în perioada ocupației horthyste, în județul Treiscaune de prof. drd. Attila Lazar. Prof. univ. dr. Petre Țurlea a vorbit despre Conflictul dintre episcopul Iuliu Hossu și cardinalul Justinian Seredy (1942), prof. univ. dr. Ion Giurcă despre Ce scriau ungurii despre România și români în anii ’80 iar dr. Mihai Nicolae despre Contribuția Societății Ștefadina la păstrarea mărturiilor documentare referitoare la dăinuirea românilor în județele Covasna și Harghita. După cum  a arătat prof. dr. Ion Giurcă, discuţiile furtunoase pe marginea comunicărilor prezentate au dus la unele concluzii neaşteptate şi foarte utile unor noi cercetări.Referitor la secţiunea „Istorie bisericească”, dl. gen. prof. dr. Stan Petrescu a spus: „Am avut onoarea să moderez această secţiune extrem de interesantă. Am intrat în toate aceste mari sinapse ale bisericii noastre strămoşeşti, vorbim despre mari ierarhi, dar şi despre mari cărturari cum ar fi părintele Stăniloaie, patriarhul Miron Cristea, cu elemente de noutate, despre preoţi din judeţul Treiscaune care şi-au pus întreaga lor viaţă în slujba unor mari idei. O prelegere impresionantă a fost aceea a doamnei Luminiţa Cornea despre discursurile pline de nobleţe ale ÎPS Ioan, studiate din prespectivă filologică.La secţiunea de sociologie, etnografie şi cultură românească, lucrările  au plecat de la provocările multiple ale epocii noastre (prof. univ. dr. Ion Weidner Ciurea), trecând printr-o interesantă metodologie de analiză comparativă etnopolitică a românilor din Covasna și Harghita,  românilor din Ungaria și maghiarilor din România (Ioana Drăgoi, Augustin Poenaru). S-a vorbit despre Maramureșul în viziunea lui Mihai Eminescu (Samira Cîrlig, Alin Bulumac), dar şi despre chestiunea mereu actuală a manipulării prin presă („Telepoliticianul” şi manipularea maselor prin presă de prof. dr. Mihai Suciu). Publicistul Dorin Suciu a vorbit despre „România, într-o nouă etapă a războaielor informaționale, psihologice și de imagine. Acțiunea „Ținutul secuiesc, țara-mamă din interior” prezentând un studiu de caz, documentat riguros, cel al acțiunii „Ținutul secuiesc – țara-mamă din interior” menite să provoace României, prin dezinformare și intoxicare, daune politice, sociale și de imagine. Matei Blănaru a conturat Dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan, care vine pe fondul situației în care anumite voci cu greutate în occident, de aproape 50 de ani, erodează sau susțin învechirea, inactualitatea conceptului de identitate națională. Dan Tanasă a vorbit despre Discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita, o realitate ce nu mai poate fi contestată iar dr. Irina Airinei de la SNSPA despre drepturile şi oportunităţide care se bucură minoritățile naționale din România de azi. Dr. Stelian Gomboș a analizat noţiunile de populism şi naţionalism versus valorile şi obiectivele Uniunii Europene iar dr. Catinca Agache a prezentat aspecte din activitatea  marelui cărturar patriot acad. Ioan-Aurel Pop. Prof. Monica Maria Stoica a vorbit depre  Istoria neromanțată a României postbelice, ilustrată în cartea- interviu „Pecetea memoriei. Ziua când tata a devenit nemuritor” de Maria Stoica  iar dr. Dorel Marc despre Târgurile mureșene după Marele Război, între o administrație în tranziție și cutumele tradiționale. Au urmat multe alte expuneri la fel de interesante al cărot număr nu a mai lăsat, din păcate, timp de dezbateri.Secţiunea Instituții și ONG-uri promotoare ale culturii românești moderată  de profesorii Costel Lazăr şi Eugen Criste  a pus în lumină rolul acestor organizaţii la dezvoltarea identitară a comunităţilor pe care le reprezintă, valenţele lor educative şi formative la edificarea conştiinţei naţionale a membrilor societăţii. Concluzia prof. dr. Ioan Solcanu, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, este edificatoare: „Mi se pare o ediţie cu totul ieşită din comun care s-a impus prin valoarea şi diversitatea comunicărilor precum şi prin impresionantele volume lansate aici.”Irina Airinei Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail

copyright © 2019 mesagerul.ro