Mesagerul.ro

Sf. Mihail şi Gavriil

Sf. Mihail şi Gavriil

   La dată neschimbată an de an, pe 8 noiembrie, credincioșii îi cinstesc pe  Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi conducătorii cetelor de îngeri
Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 08 noiembrie, 2019în: TradiţiiNiciun comentariu Listare Email  La dată neschimbată an de an, pe 8 noiembrie, credincioșii îi cinstesc pe  Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai. Din vechime se crede că ei vestesc tainele lui Dumnezeu şi îi protejează pe oameni de rele, veghiind în permanenţă la bine lor.   Există  şapte   asemenea sfinţi  în postura de căpetenii ale puterilor cereşti, cei mai cunoscuţi fiind Mihail şi Gavriil. Ființe divine, mereu prezente in viața oamenilor În Calendarul popular, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt percepuți ca niște  divinități, prezente întotdeauna în viața oamenilor. Ei veghează din Cer, dar și de pe Pământ asupra muritorilor, având grijă ca sufletele lor să fie curățite  cu prilejul Posturilor, rugându-se la Dumnezeu pentru ei.Sărbătoarea  amintită poartă un nume aparte, fiind numită a „Îngerilor”, întrucât  cetele acestor făpturi inefabile au rolul de a îndruma sufletelor credincioşilor. Se ştie că de cum ne naştem un înger se aşează pe umărul nostru, protejându-ne toată viaţa, ferindu-ne de rele. Potrivit miturilor străbune,  Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (care sunt socotiţi mai mari în gradul îngerilor, cunoscuţi şi drept Părinţi conducători) sunt înfăţişaţi în icoane  cu aripi,  purtând săbii în mână. Ocrotitori ai credincioşilor E cunoscut faptul că Arhanghelul Gavriil  a fost cel care a  anunţat-o pe Fecioara Maria de întruparea lui Iisus, fiind perceput în folclor ca un înger ce aduce bucurie, fiind un vestitor  al minunilor. Este socotit, de asemenea, ca un ocrotitor al  pruncilor şi al copiilor, dar şi al mamelor, în unele icoane fiind înfăţisat ţinând în mână o călimară şi o pană, simbol al rolului său de mesager.Celălalt personaj mitic, Arhanghelul Mihail, e investit cu puterea de a lupta împotriva forţelor malefice, fiindu-i încredinţată importanta îndatorire a de a păstra cheile Raiului.  În popor există credinţa că  atunci când  un creştin trage să moară, la căpătâiul lui vine şi veghează Arhanghelul Mihail. Dacă  în mod miraculos bolnavul  se vindecă, Sf. Mihail  va sta la picioarele acestuia. Dacă însă momentul morţii a sosit, Arhaneghelul se va muta la creştetul respectivului. Patroni ai caselor şi gospodăriilor  În popor Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor,  iar data de 8 noiembrie reprezentă în Calendarul vechi popular hotarul dintre toamnă şi iarnă. Nicolae Macovei, un localnic de  ispravă din  Zagon, cea mai mare comună a judeţului Covasna,  ne spunea că străbunii socoteau că cei doi sfinţi au grijă să nu lase iarna să dea buzna dintr-o dată, luând sătenii pe nepregătite. Pe alocuri praznicul este supranumit şi „Toamna Arhanghelilor”, deoarece de multe ori vremea blândă te duce cu gândul la un sezon mai cald.În sâmbăta anterioară zilei Arhanghelilor Mihail și Gavriil se ţin Slujbe de pomenire a morţilor, se dă de pomană colaci, fructe, colivă de sufletul celor răposaţi. Sunt ofrande numite pe alocuri şi „Moşii de Arhangheli”, iar  în biserici se aprind lumânări atât pentru morţi, cât şi pentru vii. O datină semnificativă Fiind o Sărbătoare specială, datina impune ca naşii să primească vizita finilor, care le aduc plocoane de tot felul. În zona noastră se obişnuieşte a se oferi colacei părinţilor spirituali, întrucât  la cununie lumânările ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi  Sfinţi Arhangheli, Mihail si Gavriil.Tradiţia obligă gospodinele  să nu robotească azi, să nu lucreze ca în alte zile ale săptămânii,  întrucât vor avea ghinion.În zonele de munte  cei doi sfinţi sunt consideraţi şi ocrotitori ai animalelor din gospodărie, mai ales a ovinelor şi caprinelor. Hramul vechii Biserici din Zagon Pe 8 noiembrie este Hramul Bisericuţei vechi din Zagon, Monument istoric şi arhitectonic de peste 200 de ani.  Modestul lăcaş de cult a fost ridicat în perimetrul numit pe vremuri „Satul românilor”, pe clopot existând o inscripţie  datând din anul  1468, aici venind să se închine ortodocşi din toată zona. Biserica a fost ctitorită de către baciul Zaharia Pârvu din  Brașov, pe cheltuiala lui. Pereții bisericii sunt din lemn, tencuiți și așezați pe un fundamentul din piatră. Absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi, poligonal. Edificiul este acoperit cu țiglă, acoperișul fiind comun pentru toată lungimea construcției.Într-o veche tipăritură brâncovenească din anul 1709, un ceaslov unic ieşit de sub teascuri la Bucureşti, figurează o însemnare edificatoare: „Scris-am eu, popa Toma din Zagon, fiind în temniţa Turii”. În 1762 este consemnată prezenţa în Zagon a « Cazaniei lui Varlaam », vestita Carte românească de învăţătură, apărută la Iaşi  în 1643, pe vremea lui Vasile Lupu.În mica biserică din centrul localităţii, peste drum de  impozantul lăcaş de cult al comunei se oficiază  o dată pe an  slujba la Hram, ca un omagiu adus înaintaşilor şi ca semn de cinstire a zagonenilor ce au păstrat vie flacăra credinţei pe aceste meleaguri.Cea mai mare comună din judeţ avea nevoie de o asemenea Casă a lui Dumnezeu, iar strădaniile credincioşilor, sub îndrumarea inimosului preot Nicolae Hagiu care a slujit înainte aici, donaţiile cetăţenilor, munca fizică efectivă depuse de unii închinători pentru înălţarea falnicului edificiu le-au fost tuturor răsplite.În biserică se vor aprinde lumânari nu doar pentru cei plecaţi în lumea de dincolo, ci şi pentru cei vii.  Tradiţia populară românească spune că lumânarea aprinsă în aceasta zi reprezinta „lumina” ta în viaţa de dincolo. „La Mulţi Ani” sărbătoriţilor !Aproape un milion şi jumătate de români îşi serbează în fiecare an pe 8 Brumar (conform vehiului Calendar popular), Ziua onomastică. Ca atare, pe toţi cei care poartă prenumele de Mihai şi Gavriil, cu derivatele respective, ţinem să-i felicităm călduros şi să le urăm „La Mulţi Ani!” Majoritatea dintre sărbătoriţi  – peste 720.000 – sunt  bărbaţi. Cei mai mulţi se numesc Mihai (360.900), Gabriel (237.500), Mihail (54.160), Mihăiţă (27.200) şi Gavril (22.100). Totodată, se sărbătoresc şi cei cu prenumele  Gavrilă, Mihnea, Gabi, Mihalache şi Mişu.Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela (351.150), Gabriela (218.850) şi Gabi (35.189)Le dorim tuturor multă sănătate şi fericire!Horia C. Deliu Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail

copyright © 2019 mesagerul.ro