Mesagerul.ro

TRADIȚII: Sântămăria Mare

TRADIȚII: Sântămăria Mare

Exact la jumătatea lunii lui „Gustar”, mai precis pe 15 august, are loc unul dintre marile evenimente ale Creştinităţii. Ne referim la Adormirea Maicii Domnului sau după cum i se mai spune în popor,  Sfânta Marie Mare ori  Sântămăria Mare. Acum creştinii ortodocşi, catolici şi greco–catolici o omagiază pe  ocrotiroarea copiilor, familiei şi a Bisericii. […] Articolul TRADIȚII: Sântămăria Mare apare prima dată în Mesagerul de Covasna.

Exact la jumătatea lunii lui „Gustar”, mai precis pe 15 august, are loc unul dintre marile evenimente ale Creştinităţii. Ne referim la Adormirea Maicii Domnului sau după cum i se mai spune în popor,  Sfânta Marie Mare ori  Sântămăria Mare. Acum creştinii ortodocşi, catolici şi greco–catolici o omagiază pe  ocrotiroarea copiilor, familiei şi a Bisericii. Totodată este şi Ziua Marinei Române, fiind decretată zi liberă.  Particularitatea unei noţiuni Aşa cum ne spunea vechiul nostru colaborator, părintele Nicolae Hagiu,  marele eveniment de la mijlocul acestei luni poartă şi denumirea de „Adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei…somn fără trezire. În terminologia religioasă nu se foloseşte formula referitoare la moartea unui sfânt.Interesant este faptul că Slujba de Adormire nu este una tristă, aşa cum poate ar fi normal, ci una de lumină şi pace.Sântămăria Mare reprezintă cea mai mare Sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, oamenii o percep – mai cu seamă în mediul rural – ca un prag ce desparte lunile călduroase ale anului de cele reci. De aceea se şi spunea că după ce trece Sfânta Mărie, bărbaţii renunţau treptat la …pălărie!   Aşa era zicerea de pe vremuri, dar de când s-a schimbat radical aspectul climatologic  şi am ajuns ca săptămâni întregi să fie numai de ploaie ori să avem parte de temperaturi toride și în septembrie, nici zicala cu pălăria un mai este actuală.Locuitorii de la ţară, dar şi din mediul urban, în funcţie de sorgintea familiei, mai cu seamă femeile în etate au ţinut Post timp de două săptămâni. În dimineața de 15 august în situații normale, nu ca acum în Pandemie, credincioșii vin în număr mare la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, dar şi pentru vindecări. Unii mergeau în pelerinaje la vestite lăcașe de cult, dar asupra acestui aspect vom reveni.Sfârșitul Postului Sf. MariiA fost o perioadă specială ce a precedat acest eveniment religios, marcată printr-un Post de mai scurtă durată şi care în ordine cronologică este al treilea din an după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. De reţinut că pe data de 15 august este  ultimul Praznic Împărătesc din Anul bisericesc, credincioşii pomenind ziua în care Fecioara Maria a închis ochii pentru totdeauna.   Ea  a supravieţuit vreme de 11 ani durerii de a-şi vedea fiul chinuit pe cruce. Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se astfel  posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul sau. Se spune că Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.Maria a fost îngropată în localitatea Ghetsimani, din actualul Israel. Ajuns la trei zile după funestul moment, Apostolul Toma a dorit să-şi ia şi el rămas bun de la Maica Domnului, aşa că a cerut sa fie deschis mormântul. Numai că trupul Sf. Marii dispăruse!  Atunci toţi au realizat că Sf. Născătoare a ajuns în Ceruri…Obiceiuri perpetuate din bătrâniÎn dimineaţa  de Sântămărie, cum ziceam, credincioșii merg la biserică respectând în prezent măsurile de siguranță impuse. După Slujba oficiată unii trec pe la cimitir şi tămâiaza mormintele celor dragi, iar unele femei împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în unele zone cu stupi și faguri de miere.Pe vremuri la sate fetele nemăritate purtau o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori.Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” înseamnă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.Este şi un moment important al calendarului viticol. De asemenea, între cele două „Sfinte Marii” se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos. Vechile practici rurale  interziceau în aceste zile scăldatul în apa râurilor şi dormitul afară pe… prispă.După amintita dată se reia sezonul nunţilor, actualmente în condiții date, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, perioada  petrecerilor de acest fel ţinând până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.De Sântămăria Mare se organizau cândva tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei mai în etate îşi amintesc cu plăcere.Vorbind de tradiţii să precizăm că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina  ca anumite persoane credincioase să efectueaze pelerinaje la bisericile mari  și la mănăstirile ce au hramul Sfintei Marii, ducând daruri. Se organizează astfel mici procesiuni şi închinătorii merg să se roage, să facă  danii pentru călugări şi să milostivească  săracii care stau la porţile lăcaşurilor de cult. În unele zone mai izolate, mai ales în cele  montane, în acest Post, la ceasurile înserării, unii tineri se adunau pe vremuri acasă la cantor şi învăţau cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor  „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.        De Sântămărie Mare este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.Un mare număr de români poartă acest prenumeÎn  multe familiile există cel puțin un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Marioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care circa 1,8 milioane sunt femei. Cele mai frecvente nume de botez sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (274.000), Marioara (65.900),  dar şi Marian (296.400) la care se adaugă Marin (117.560).Așadar, ați reținut stimași cititori, NU se spune „La mulţi ani” acum sărbătoriților, ci doar pe 8 septembrie, de Sfânta Marie Mică. Le putem însă adresa urări de sănătate, bucurie și împlinirea tuturor dorinţelor!       Horia C.Deliu

copyright © 2020 mesagerul.ro