Mesagerul.ro

Tradiţii: Sântion

Tradiţii: Sântion

Am intrat în Noul An cu bine şi ne-am bucurat să petrecem  primele  sărbători creştine, anume  Sf.Vasile şi Boboteaza după datina străbună.  Azi  îl cinstim,
Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 07 ianuarie, 2020în: TradiţiiNiciun comentariu Listare EmailAm intrat în Noul An cu bine şi ne-am bucurat să petrecem  primele  sărbători creştine, anume  Sf.Vasile şi Boboteaza după datina străbună. Azi  îl cinstim, aşa cum se cuvine, pe  Sf. Prooroc Ioan Botezătorul sau Sântion, cum i se mai spune în popor.Este ultimul praznic din ciclul Sărbătorilor de Iarnă, un  interval magic, atât de bogat în obiceiuri şi ritualuri populare, care ia sfârşit acum. Mulţi sărbătoriţi Ion, respectiv Ioan reprezintă un prenume extrem de răspândit atât în ţara noastră, cât şi pretutindeni în lume. Semnificaţia lui este „Cel de care Dumnezeu are milă”.Statisticile spun că avem  aproape două milioane de concetăţeni ce poartă acest apelativ biblic. Dintre aceştia 1,4 milioane sunt bărbaţi, pe lângă cele două nume de bază existând şi în  numeroase derivate, precum Ionuţ, Nelu, Ionel, Jenică.Nu lipsesc nici variantele feminine ca Ioana, Oana, Ionela,  Nela, Janina, Jana etc.Tuturor  sărbătoriților le urăm de Ziua onomastică  sănătate, bucurii, împlinirea dorinţelor şi un călduros „La Mulţi Ani!”  Personaj complex An de an  la aceeaşi dată fixă,  respectiv  pe 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează, cinstim ziua Sfântului Ioan, ilustrul personaj biblic, ce a avut onoarea de a-l boteza în Râul Iordan  pe  însuşi  Mântuitorul.Ioan Botezătorul  s-a născut în familia preotului Zaharia, mama sa, Elisabeta, fiind rudă cu Fecioara Maria. Proorocul a început să predice primul despre  Iisus,  pregătind norodul pentru cunoașterea și primirea Mântuitorului.Ioan s-a născut în Cetatea Orini, venirea sa pe lume  pricinuind  o situație nemaiîntâlnită.Amintitul prunc a apărut  cu saşe luni înaintea naşterii lui Iisus, evenimentul fiindu-i anunţat tatălului său de către îngerul Gavriil.Conform legendei păstrate până în zilele noastre, prelatul Zaharia  nu a dat crezare acestei veşti minunate, aşa că Dumnzeu l-a pedepsit să rămână fără grai până ce îi  va  pune  nume fiului său nou-născut. După acest incident, lucrurile au intrat pe făgaşul normal, iar fiul său va avea o carieră celebră.Sf. Prooroc Ioan Botezătorul este considerat ca fiind una dintre cele mai proeminente figuri ale Creștinismului. Sântion este sărbătorit de către Biserică de trei ori pe an. Spre exemplu, în Calendarul ortodox există mai multe zile de pomenire în acest sens: pe 24 iunie, când se cinstește Nașterea sa (evenimentul fiind cunoscut în lumea satului  sub numele de  Sânziene), apoi 7 ianuarie – Ziua Sfântului Ioan Botezătorul, precum și pe  29 august, data reprezentând Tăierea Capului Sf. Ioan. Ocrotitor al pruncilor În popor s-a încetățenit  credinţa  că Sf. Ioan este  ocrotitorul copiilor,  ferindu-i de rele și, mai ales, având grijă să nu se prăpădească nebotezaţi.Tocmai de aceea, ne spunea cândva nenea Barbu, din satul Ariuşd (un bun cunoscător al obiceiurilor)  exista cu ani în urmă  datina ca mamele să facă  un dar numit „Darul moaşei”, cinstind-o astfel pe aceea care a ajutat la venirea pe lume a copiilor din localitate.Fiecare femeie care a beneficiat de serviciile moașei trebuia să-i  ducă  în semn de mulțumire  un colăcel sau un cozonac.  Gazda mulțumește și rupe o bucată și gustă. Exista superstiţia că în funcţie de mărimea  şi forma dumicatului  se poate anticipa dacă femeia va mai avea  copii, băieţi ori fete !? „Mersul cu Iordănitul” Printre datinile pitoreşti  ce s-au păstrat de-a lungul timpului în Transilvania există şi una întâlnită în zona Dobârlău,   numită „Mersul cu Iordănitul”. Este vorba de o veche tradiţie românească, despre care ne-a povestit cu mulţi ani în urmă regreratul Nicolae Banciu: „Îmi amintesc că  de  Sf. Ioan în familia mea, dar şi a unor rude, femeile se bucurau de o atenţie specială, ca de…8 Martie, când este Ziua lor tradiţională. În fiecare familie,  soţul și fiii mai mari  tratau gospodina cu respect, o felicitau, oferindu-i un cadou. După care aceasta… „Pleca cu Iordănitul”, mergând să se întâlnească la o vecină sau cunoștință cu alte femei măritate, petrecând în voie. Bărbații rămași acasă  se ospătau și închinau un pahar-două în cinstea sărbătoritei”.Femeile adunate la câte una dintre ele  începeau a se „iordăni”, adică se veseleau,  cântau, spuneau glume. Uneori petrecerea ținea până târziu, iar la întoarcerea acasă îşi …ameninţau bărbatul  că îl vor duce  a doua zi la râu şi îl vor arunca în apă, dacă nu vor fi  „răscumpărate”  cu o sticlă de palincă ori de vin!Prin alte sate am aflat de obiceiul  potrivit căruia de Sf. Ioan  femeile obişnuiau să meargă pe la rude, cunoştinţe, vecini, şi să-i stropească cu puțină apă  pe  sărbătoriţi, un fel de „botez”, pentru a le aduce noroc şi prosperitate.„Udatul Ionilor” Din cronica tradiţiilor arhaice româneşti trebuie să evocăm în aceeaşi ordine de idei  şi obiceiul numit „Udatul Ionilor”.  În zona Araci se organizau,  între cele Două Războie Mondiale, nişte ceremonii la care luau parte mai ales tinerii.Feciorii  din localitate care purtau prenumele Ion  se urcau într-un car împodobit cu scoarţe vechi şi ramuri de brad, fiind  îmbrăcaţi în straie populare, purtând cu ei un steag tricolor.  Atelajul era tras de o pereche de boi, ce aveau în jurul gâtului  betele colorate.Întregul alai mergea cu mare veselie la un pârău de la marginea aşezării. Acolo purtătorii prenumelui de  Ion erau «botezaţi» simbolic, fiind udaţi  pe cap cu apa luată din râu. În felul acesta cei «creştinaţi» urmau să aibă parte de un an cu sănătate, feriţi de duhurile rele.După  aceea, la casele sărbătoriţilor se organizau petreceri, lumea petrecea până seara-târziu. Cu acest chef de pomină se sfârşeau Sărbătorile de Iarnă, începute în prima decadă a lunii decembrie. Previziuni meteo populare La finele sau începutul unui an, mai ales în mediul rural, există un obicei pitoresc despre care am mai relatat pe scurt. Multe gospodine obişnuiesc să facă previziuni legate de starea vremii pentru cele 12 luni ce vor urma. De multe ori aceste predicţii se adeveresc, de aceea s-au şi perpetuat atâţia amar de ani.Una dintre cele mai răspândite metode ancestrale de prognoză meteo  vizează citirea vremii  în foile… unei cepe.Personal am întâlnit în judeţul Covasna o mulţime de femei  care pot interpreta fără greş starea vremii din anul în curs, analizând doar… umiditatea foilor de ceapă peste care s-a turnat  puțină sare!Totul e foarte simplu: se ia o ceapă roşie, se decojeşte, tăindu-se mai întâi în două şi desfăcându-se în 12 foiţe,  reprezentând  câte o lună a anului. Se presară  puţină sare pe fiecare foaie, fiind lăsate câteva zile să se îmbibe. Apoi sunt…„citite”  Dacă sarea de pe foile de ceapă aparţinând lunilor de iarnă este uscată, va fi un sezon geros, fără umezeală.Dacă pe foile corespunzătoare lunilor de primăvară şi toamnă  sarea s-a topit,  vor veni  ploi.000La final, să le mai urăm o dată toate cele bune sărbătoriților,aproape în fiecare familie existând cineva cu acest nobil prenume. Iar noi, ceilalți, să ne bucurăm pe lângă ei…Horia C. DeliuVrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mailPartajează asta:PartajeazăFacebookPinterestEmailListareWhatsApp

copyright © 2020 mesagerul.ro