Profesorul Alexandru Gîdăr, candidatul PNL la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, propune 6 proiecte ample pentru dezvoltarea Craiovei. Acestea vizează valorificarea moştenirii Brâncuşi, dezvoltarea Aeroportului Craiova ca poartă turistică a Olteniei, înfiinţarea unui parc IT şi robotică, a unui campus universitar modern, mutarea gropii de gunoi de la Mofleni şi transformarea zonei Jiului, de la Rovine2 la Malu Mare, într-o zonă de promenadă şi agrement.  “Trăim într-un oraş în care nicio strategie aplicată de PSD nu a dat rezultate. Banii s-au cheltuit, dar Craiova nu a devenit nici capitală culturală, nici zonă turistică. Şi nu lipsa banilor a fost problema, ci seriozitatea, profesionalismul etc… Împreună cu ambasadele României din străinătate, operele de artă ale lui Constantin Brâncuşi, care se află la Muzeul de Artă din Craiova, instituţie în subordinea Consiliului Judeţean Dolj, vor fi transformate în cartea de vizită a oraşului peste hotare. În colaborare cu preşedinţii consiliilor judeţene din Oltenia, voi crea tururi turistice regionale, ce vor începe la Craiova şi se vor încheia tot aici, după un periplu în Gorj, Vâlcea, Mehedinţi. În ceea ce priveşte dezvoltarea Aeroportului Craiova ca poartă turistică a Olteniei, aceasta presupune realizarea unei noi piste de aterizare, terminal modernizat, mai multe curse externe şi interne. Acestea sunt şi solicitări ale locuitorilor din Dolj, de la care am primit în ultima perioadă numeroase mesaje în care mă întreabă de ce nu sunt curse interne şi de pe Aeroportul din Craiova. Astfel, vom deveni centrul regiunii, un important nod de tranzit al românilor şi al europenilor către sudul continentului, dar şi o poartă de acces către excepţionalele atracţii turistice din Oltenia”, afirmă profesorul Alexandru Gîdăr.  Profesorul Alexandru Gîdăr a explicat că sub-sectorul IT&C (informaţii şi comunicaţii), cel care a fost principalul motor de creştere al economiei româneşti în ultimii ani şi care generează un număr tot mai mare de locuri de muncă bine remunerate, are o prezenţă timidă în judeţul Dolj, prin comparaţie cu alte zone din România (Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timiş, Braşov etc.). “În acest domeniu funcţionează la nivel judeţean, circa 3-400 de firme, care generează o cifră de afaceri de circa 350 mil. lei, cu un număr de circa 3.800 de persoane ocupate. A..