Mesagerul.ro

Cenusa revine in Isalnita … Ce face Garda de Mediu Dolj ?

Cenusa revine in Isalnita … Ce face Garda de Mediu Dolj ?

Haldele de la CET Isalnita au impact asupra apelor de suprafata, prin apele descarcate de la statiile de repompare si prin apele drenate din halde prin canalele de contur,

Haldele de la CET Isalnita au impact asupra apelor de suprafata, prin apele descarcate de la statiile de repompare si prin apele drenate din halde prin canalele de contur, iar asupra apelor freatice prin infiltratiile din volumul haldelor si din traseele de descarcare.
In cazul apelor decantate si drenate se constata depasiri ale limitelor de descarcare la indicatorii: pH, sulfati, suspensii, ion amoniu reziduu mineral, duritate, calciu etc.
Descarcarile din haldele de zgura si cenusa de la CET Isalnita contribuie la poluarea raului prin cresterea mineralizarii cu cca. 22,7%, cu cresterea de sulfati cu 38,85% si cu aportul fluctuant de suspensii (de la nesemnificativ la major).

Transportul si depozitarea hidraulica a zgurilor si cenusilor de termocentrala implica folosirea unor debite foarte mari de ape. Halda aferenta CET Isalnita amplasata pe malul stang al Jiului (HMS) descarca in receptor doua categorii de ape:
1. Apele decantate nerecirculate de la puturile de preaplin, ape al caror debite si incarcari sunt foarte variate, de la continutul chimic si fizic al hidroamestecului pana la compozitia naturala a apei brute folosite la hidrotransport
2. Apele de exfiltratii si cele drenate colectate prin canalele de garda, ape cu continut nesemnificativ de suspensii, pH alcalin, incarcari mari in specii chimice specifice haldelor si incarcari variabile nespecifice haldelor (ion amoniu, incarcare organica).

Haldele de la CET Isalnita au impact asupra apelor de suprafata, prin apele descarcate de la statiile de repompare si prin apele drenate din halde prin canalele de contur, iar asupra apelor freatice prin infiltratiile din volumul haldelor si din traseele de descarcare.
In cazul apelor decantate si drenate se constata depasiri ale limitelor de descarcare la indicatorii: pH, sulfati, suspensii, ion amoniu reziduu mineral, duritate, calciu etc.
Descarcarile din haldele de zgura si cenusa de la CET Isalnita contribuie la poluarea raului prin cresterea mineralizarii cu cca. 22,7%, cu cresterea de sulfati cu 38,85% si cu aportul fluctuant de suspensii (de la nesemnificativ la major).

Transportul si depozitarea hidraulica a zgurilor si cenusilor de termocentrala implica folosirea unor debite foarte mari de ape. Halda aferenta CET Isalnita amplasata pe malul stang al Jiului (HMS) descarca in receptor doua categorii de ape:
1. Apele decantate nerecirculate de la puturile de preaplin, ape al caror debite si incarcari sunt foarte variate, de la continutul chimic si fizic al hidroamestecului pana la compozitia naturala a apei brute folosite la hidrotransport
2. Apele de exfiltratii si cele drenate colectate prin canalele de garda, ape cu continut nesemnificativ de suspensii, pH alcalin, incarcari mari in specii chimice specifice haldelor si incarcari variabile nespecifice haldelor (ion amoniu, incarcare organica).

copyright © 2020 mesagerul.ro