Premierul Ludovic Orban s-a aflat astazi in judetul Dolj, impreuna cu ministrul Apararii Nationale, Nicolae Ciuca, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, Virgil Popescu si ministrul Tineretului si Sportului, Ionut Stroe.La finalul vizitei, a evaluat lucrarile la conducta de transport gaze naturale Craiova – Segarcea-Bailesti-Calafat, tronsonul Craiova – Segarcea.Declaraţii la inaugurarea primei etape a tronsonului de conductă Craiova – Segarcea – CalafatIon Sterian, director general Transgaz: Bună ziua domnule prim-ministru, bună ziua domnilor miniștri, bună ziua colegilor din Transgaz, bună ziua parlamentarilor şi oficialităţilor prezente din județul Dolj, bună ziua presei prezente. Astăzi ne aflăm aici, la Cârcea, unde suntem la gara de godevilare de pe investiţia Transgaz pentru racordarea localităţilor la gaze, prima etapă, de la Craiova la Segarcea – aveţi toate datele tehnice prezentate acolo – investiţie de 33,74 de milioane de lei; lucrările sunt aproape finalizate toate, pe un tronson de 36 de km deja suntem în probe de presiune. Până la sfârşitul lunii august, lucrările vor fi executate şi după aceea, timp de 10-15 zile, maxim 15 septembrie, sunt probele tehnologice şi umplerea conductei cu gaze, practice, presurizarea conductei.La această investiţie am avut sprijinul total al guvernului, al domnului primului- ministru, al oficialităţilor parlamentare, parlamentari de Dolj care au sprijinit proiectul de la un capăt la altul, şi ţin să le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi dedicaţi, pentru ca şi Doljul, ca şi Segarcea şi, mai departe, etapa a doua, Băileşti – Calafat, alt tronson din acest proiect, în lungime de 84 de kilometri, care va racorda Calafatul şi Băileştiul, ca oraşele mari, şi încă toate celelalte UAT-uri pe care le aveţi în prezentarea transmisă dumneavoastră, presei, în primul rând.De la Malu Mare – ţin să anunţ – suntem în fază de studiu de fezabilitate, care se va finaliza curând, şi trecem la faza de proiectare, să racordăm, să construim o nouă conductră şi să racordăm Bechetul, Dăbuleniul şi după aceea partea cealaltă din judeţul Olt, cu Corabia. Practic, această zonă foarte secetoasă a României, cu nisipuri, cu deşertificare, va avea gazele la dispoziţie, care să dezvolte resursele locale – aici sunteţi renumiţi prin multe branduri la nivel naţional şi internaţional. Domnul prim-ministru, în această vizită, este însoţit de domnul ministru al economiei şi energiei, Virgil Popescu, domnul ministru al apărării, Nicolae Ciucă, de parlamentari de județul Dolj și nu numai, şi de delegaţia pe care domnia sa o va prezenta în alocuţiunea pe care o va avea.Domnule prim-ministru, această primă etapă în care, începând cu 15 septembrie, va fi presurizat acest tronson de conductă, va crea premisele dezoltării durabile, îmbunătăţirea nivelului de trai a populaţiei, pentru că vedem toţi ce se întâmplă cu încălzitul, cu lemnele, cu cărbunii, cu poluarea şi cu schimbările climaterice, inclusiv astăzi, unde suntem toţi prezenţi aici, vedem ce temperaturi sunt şi cât de greu ne este la toţi. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul!Ludovic Orban: Mulțumesc domnule director general. Am ținut să fiu prezent aici, la aproape finalizarea acestui proiect – am înțeles că, practic, mai e un foraj de finalizat, în rest, lucrurile sunt gata – pentru a arăta că guvernul pe care îl conduc acordă prioritate absolută investițiilor, investițiilor în infrastructura de transporturi, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, infrastructura de comunicații, ca suport al dezvoltării economice a României.Mă voi referi la investițiile pe care, împreună cu conducerea Transgaz, le-am gândit pe următorii patru ani și pe care le-am inclus, ca și angajament, în planul de relansare economică și investiții, pe care l-am prezentat pe data de 1 iulie. În următorii patru ani, investițiile se vor cifra în dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale din România, sistemul național de transport al gazelor naturale și toate celelalte categorii de investiții – investițiile vor fi de peste 11 miliarde. Sunt investiții extrem de importante, unele care au fost finalizate, cum este o investiție de suflet a României și anume gazoductul Ungheni – Chișinău, care a fost finalizat și pentru care îl felicit pe domnul director general Sterian şi, în același timp, atrag atenția autorităților vremelnice din Republica Moldova să nu încerce să politizeze acest subiect. Este o investiție făcută de statul roman, prin intermediul unei companii a statului român, o investiție care a fost finanțată de noi și care urmărește să ofere locuitorilor Basarabiei o sursă alternativă de alimentare cu gaz natural.De asemenea, în cursul acestui an, pe lângă acest prim tronson al conductei de transportat a gazului natural Craiova – Segarcea, în cursul acestui an vor fi finalizate investițiile pe un proiect de investiții extrem de important pentru România şi anume gazoductul BRUA, care trebuie să facă legătura între Baumgarten, din Austria, și conducta TAP, parcă… Ion Sterian: TAP, Trans Adriatic Pipeline, coridorul sudic, gazele din Marea … Ludovic Orban: Trans Adriatic Pipeline, coridorul sudic, care este aprovizionat de gaze din Azerbaidjan. Ion Sterian: Şi cu terminale /…/ Ludovic Orban: Deci acest obiectiv de investiții este un obiectiv extrem de important. De asemenea, în cursul acestui an urmează să fie finalizată licitația pentru realizarea gazoductului între Podișor și Tuzla. Obiectivul acestui gazoduct, a acestei conducte care reprezintă o investiție extrem de importantă, este de a asigura conectarea la BRUA, și la rețeaua de transport națională și evident la sistemul European de transport al gazelor naturale, a gazului natural care urmează să fie extras offshore din zăcămintele de la Marea Neagră. De asemenea, această investiție este o investiție strategică, o investiție care să permită punerea în valoare a acestor resurse extrem de importante de gaz natural, de care România beneficiază. Sigur că avem ca obiectiv, în următorii patru ani de zile, se extindem rețelele magistrale cât mai mult, astfel încât să permitem conectarea la rețelele de gaz natural a cât mai multor localități.Deocamdată, acest tronson de gazoduct permite conectarea la reţea a şase unităţi administrativ-teritoriale: Cârcea, Malu Mare, Ghindeni, Teasc, Calopăr și Segarcea. A doua parte a investiţiei, în care am convenit împreună cu domnul director general că trebuie să fie finalizate cel târziu la 31 decembrie 2022, la ora actuală este în fază de proiectare, va urmări conectarea unui număr mult mai mare de localităţi la reţeaua de gaz şi, în acest sens, aş vrea să anunţ că săptămâna viitoare, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind programul de extindere a reţelelor de distribuţie de gaz, în urma ordonanţei adoptate de Guvernul României, în cursul săptămânii viitoare va fi lansat apelul de proiecte pentru programul de un miliard de euro, pregătit de Guvernul României pentru înfiinţare de distribuţii în localităţi în care nu există distribuţii de gaz natural.Apelul de proiecte va fi finanţat în primă fază cu o sumă de 234 de milioane de euro, am crescut cu 34 de milioane de euro alocarea iniţială de 200 de milioane de euro. Apelul de proiecte lansat săptămăna viitoare permite localităţilor care au documentaţii tehnico-economice aprobate de autorităţile locale, să depună astfel de proiecte şi să poată să obţină finanţare pentru înfiinţarea distribuţiilor de gaz natural.Ştiţi că demult partidul pe care-l conduc, Partidul Naţional Liberal, este preocupat de tema valorificării resurselor de gaz natural şi mai ales de o temă importantă – gazul românesc să ajungă în casele românilor. Degeaba avem resurse de gaz, dacă gazul nu ajunge în casele românilor şi mai ales dacă n-ajunge în localităţi. Se ştie foarte clar că pentru dezvoltarea unei comunităţi sunt absolut necesare investiţiile. Investiţiile vin acolo unde există reţele de distribuţie, nu numai de apă, canal, electricitate, dar şi de acces la gaz natural. Practic, acest program de înfiinţare a distribuţiilor de gaz la nivel naţional, un program de minim un miliard de euro, pe care îl vom derula în următorii ani, care este coordonat cu programul de extindere a conductelor magistrale de gaz, astfel încât să permitem cât mai multor localităţi să poată să aibă acces la conductele magistrale, “să se înţepe în ţeavă”, cum zice lumea, este un program extrem de important, pentru că va îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii pentru sute de mii, dacă nu milioane de români şi, de asemenea, va face ca multe localităţi din România să devină atractive pentru investiţii, iar acolo unde se fac investiţii se creează locuri de muncă, nivelul de viaţă creşte şi dăm o şansă la dezvoltare la sute şi sute de localităţi. Este un program pe care-l tratăm cu toată seriozitatea, atât programul care este derulat de Transgaz, cât şi acest program finanţat din fonduri europene pentru înfiinţarea de distribuţii, pentru că noi credem cu adevărat că dezvoltarea întotdeauna trebuie să aibă la bază investiţii, investiţii care să fie făcute de autorităţi, investiţii inteligente care să creeze posibilitatea de valorificare a oportunităţilor de dezvoltare pe care o are fiecare comunitate locală. Întrebări dacă aveţi?Reporter: Domnule premier, vorbeaţi acum, puţin mai devreme, despre susţinerea economiei prin aceste programe, însă astăzi, vineri, se anunţa că Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul al doilea cu 12,3%. De aceasta, vreau să vă întreb, ce şanse mai sunt ca economia să-şi revină, cel puţin în următoarea perioadă, aşa cum spunea ministrul finanţelor? Ludovic Orban: Economia este pe trend de revenire. Datele care sunt prezentate de INS sunt date care vizează trimestrul doi al acestui an, trimestru în care impactul epidemiei, impactul negativ al epidemiei asupra economiei a fost maxim nu numai în România, ci a fost maxim în toate ţările care au fost afectate de pandemie. Toată lumea se aştepta la o scădere economică. Vă readuc aminte că pe primul trimestru, România a fost pe locul doi ca și creștere economică. Şi acuma scăderea care este prezentată de INS este o scădere sub prognozele pesimiste care au fost făcute și, de asemenea, este sub scăderile economice pe care le-au înregistrat alte state europene. Şi, de altfel, tendința de revenire a economiei românești se simte încă din luna iunie a trimestrului doi și această tendință de revenire economică a continuat și în luna iulie. Ca atare, obiectivul nostru fundamental e acela de a reduce la maxim posibil contracția economică în cursul acestui an, prin stimularea relansării economice în toate domeniile. Dacă vă uitați la datele pe luna iunie, veţi constata că suntem pe locul trei în Uniunea Europeană ca și creștere a producției industriale. De asemenea, dacă vă uitați la investiții, veți vedea că România, în anul 2020, deși, vă repet, în trimestrul 2 a fost trimestrul în care am fost cei mai afectați de criza economică, în prima jumătate a anului, Guvernul a făcut cele mai mari investiții din ultimii 10 ani, investiţii de 20 de miliarde. Toate aceste eforturi pe care le-m făcut vor da roade și vor permite o revenire a economiei și, ulterior, o relansare economică foarte puternică.Reporter: Legat de rectificarea bugetară, dacă reveniţi la acest subiect, aş vrea să vă întreb de ce nu aţi cuprins în această rectificare şi banii pentru fermieri, bani destinaţi despăgubirii pentru pierderile din cauza secetei, pentru că ei spuneau că aşteaptă aceşti bani foarte rapid. Ludovic Orban: Deci vom asigura banii necesari din bugetul Ministerului Agriculturii pentru a plăti despăgubirile pe care le-am anunțat pentru fermierii ale căror suprafețe au fost afectate de secetă.Reporter: Dar nu sunt cuprinși în această rectificare /…/ Ludovic Orban: Bugetul Ministerului Agriculturii… Nu. Bugetul Ministerului Agriculturii e un buget care are mai multe categorii de cheltuieli. Deci nu trebuie văzut că … nu trebuie să existe o corespondență între suma care urmează a fi plătită pentru despăgubirile către fermieri și creșterea bugetului Ministerului Agriculturii. Sigur că voi mai analiza o dată. Rectificarea bugetară este obiectul unei dezbateri în guvern, nu este … Ăsta este un proiect care este public în momentul de față în transparență, dar decizia finală o vom lua în cursul acestei seri.Reporter: Şi legat de situaţia economică, dacă ne puteţi spune de ce amânaţi până la 1 septembrie anul viitor majorarea salariilor profesorilor. Care este motivul pentru care amânaţi aceste /…/ Ludovic Orban: Dintr-un motiv foarte simplu: uitați-vă la datele prezentate de INS și la prognoza privitoare la creșterea economică, care e o prognoză în care noi estimăm o contracție economică, o scădere economică de 3,8%. Când îţi scad veniturile e ca într-o familie: dacă îţi scad veniturile și abia mai ai bani de mâncare, de plata chiriei, nu te duci să îți bei banii la cârciumă sau să îți cumperi …Reporter: Dar banii pentru majorări nu erau prevăzuţi în bugetul din acest an? Că doamna ministru aşa..