ANAF a scotocit averile românilor: Peste 1.100 de controale și 540 de milioane de lei ceruți în plus! Banii ținuți „la saltea”, cea mai mare problemă găsit

Fiscul a finalizat, între iulie 2025 și mai 2026, peste 1.100 de controale asupra situației fiscale a persoanelor fizice și a stabilit obligații suplimentare de peste 540 de milioane de lei. Cea mai frecventă problemă găsită de inspectori: bani a căror proveniență nu a putut fi justificată cu documente, potrivit agerpres.Datele ANAF arată că, în intervalul iulie 2025 – mai 2026, instituția a încheiat 1.102 acțiuni de verificare a situației fiscale personale, una dintre cele mai ample campanii de acest tip din ultimii ani. Pe lângă creanțele fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, autoritățile au instituit și măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei — popriri și sechestre puse pentru a se asigura că sumele pot fi recuperate.





Cele mai mari sume au fost stabilite în Prahova, unde un singur control a generat creanțe de 23,1 milioane de lei, și în București, unde două acțiuni distincte au dus la 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei. Numai în luna mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise au însumat 54,6 milioane de lei.Verificările sunt realizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice, structura specializată a Fiscului, care compară veniturile declarate cu patrimoniul real al contribuabilului.Potrivit datelor instituției, cele mai frecvente nereguli au vizat fonduri fără proveniență justificată: depuneri de numerar în conturi personale sau în conturile firmelor unde contribuabilii dețin participații, cumpărături de mașini și imobile plătite cash, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital social. Au fost și cazuri în care oamenii au invocat bani obținuți în străinătate, care nu au putut fi confirmați prin schimbul de informații cu fiscurile din alte state.„Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente care să ateste proveniența fondurilor și existența acestora în perioada verificată”, arată specialiștii EY România, într-o analiză a rezultatelor acestor controale.Separat, inspectorii au găsit venituri nedeclarate din chirii, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și venituri încasate din afara țării.Legislația fiscală prevede un regim dur pentru sumele a căror sursă nu poate fi identificată. De la 1 iulie 2024, acestea sunt impozitate cu 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere.Sub lupă intră și persoanele fizice cu avere mare — cei cu un patrimoniu estimat peste echivalentul a 25 de milioane de euro. ANAF întocmește și actualizează un grup special pentru această categorie, care poate include soțul sau soția, precum și rudele și afinii până la gradul al II-lea.Fiscul avertizează, în plus, că veniturile obținute în străinătate trebuie trecute în Declarația Unică chiar dacă nu apar în datele precompletate. Informațiile de la autoritățile fiscale din alte state ajung în România după expirarea termenului de depunere, iar cei care nu au declarat pot primi ulterior notificări pentru clarificarea situației fiscale.