Cât costă, de fapt, să trăiești în Cluj? Un clujean a scos calculatorul și a răspuns criticilor că orașul ar fi „supraevaluat”: La ce concluzie a ajuns

Un clujean a decis să răspundă criticilor tot mai dese la adresa orașului, acuzat frecvent că ar fi „supraevaluat”, „scump” sau prea populat de „bombe imobiliare”. Într-o declarație amplă, acesta spune că s-a săturat să tot audă aceleași etichete și a strâns o serie de date pentru a compara Clujul cu restul țării.Potrivit clujeanului, salariul mediu net în Cluj ar fi de 6.788 de lei, față de 5.843 de lei la nivel național, o diferență de aproape 1.000 de lei pe lună. Acesta mai susține că rata șomajului în Cluj ar fi de 1,49%, comparativ cu 3,21% la nivel de țară, iar în iunie ar fi fost disponibile 2.841 de locuri de muncă doar în oraș, adică aproximativ 13% din totalul posturilor libere din România.





Pentru mediul de afaceri, clujeanul susține că impozitul pe clădirile nerezidențiale ar fi de 1% în Cluj-Napoca, în timp ce în București ar ajunge la 1,5%, iar la Timișoara la aproximativ 1,5% (1,3% plus o majorare de 16%).Clujeanul enumeră și o serie de facilități oferite, de administrația locală: transport gratuit vinerea prin programul „Vinerea Verde”, transport gratuit permanent pentru pensionari și elevi, masă caldă, ghiozdane și rechizite pentru elevii din familii cu venituri reduse, precum și autobuze școlare de cartier.Potrivit acestuia, taxele locale din Cluj-Napoca nu ar fi fost majorate peste cota obligatorie, spre deosebire de Brașov, unde ar fi crescut cu 35%, Timișoara, cu 16%, sau București, cu 10%.În declarația sa acesta mai afirmă că Cluj-Napoca ar fi cel mai sigur oraș din România și s-ar afla în top 10 la nivel european, cu un indice de siguranță de 77,5. Clujeanul leagă acest aspect de discuția despre prețuri, întrebând retoric cât ar fi cineva dispus să plătească în plus pentru siguranța familiei.


Referitor la piața imobiliară, mesajul menționează că dintr-un total de 451 de apartamente noi, doar 122 mai erau disponibile, ceea ce ar însemna un grad de vânzare de 73%. Concluzia autorului este că cererea reflectă o nevoie reală, nu un exces speculativ.Clujeanul face și o comparație legată de costul vieții, susținând că un litru de lapte costă la fel la Cluj ca la Botoșani, însă diferența ar sta în numărul de oportunități de angajare disponibile în cele două orașe.Clujeanul recunoaște, totuși, că prețurile la chirii și apartamente reprezintă o dificultate reală pentru tinerii care se mută în oraș, dar face distincție între „scump” și „supraevaluat”. În încheiere, el își reafirmă poziția că orașul oferă, per ansamblu, mai mult decât alte orașe din țară, la nivel de servicii, școli, spitale, evenimente și locuri de muncă.