Câți bani dă România pentru educație față de restul Europei? Țara noastră este aproape ultima în UE, cu doar 3% din PIB

România rămâne în partea de jos a clasamentului european atunci când vine vorba despre cheltuielile publice pentru educație, de la grădiniță până la liceu. Datele pentru anul 2023 arată o diferență importantă între România și țările care alocă cele mai mari procente din PIB pentru sistemul de învățământ.Potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Agerpres, cheltuielile publice pentru educație în Uniunea Europeană au reprezentat, în medie, 4,7% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022.





România a avut însă un procent mult mai mic: doar 3% din PIB.Clasamentul european arată o diferență considerabilă între statele membre. La nivelul UE, media a fost de 4,7% din PIB, însă unele țări au alocat mult mai mult pentru educație.Suedia conduce clasamentul, cu cheltuieli publice pentru educație echivalente cu 6,8% din PIB. Pe următoarele poziții se află Finlanda, cu 6,3%, și Belgia, cu 6,2%.La polul opus se află România, cu numai 3% din PIB, urmată de Grecia, cu 3,3%, și Malta, cu 3,4%.Diferența este astfel de 3,8 puncte procentuale între România și Suedia, ceea ce evidențiază decalajul dintre nivelurile de finanțare publică a educației.Datele Eurostat arată că la nivelul Uniunii Europene ponderea cheltuielilor publice pentru educație a scăzut ușor în 2023 față de 2020.În urmă cu trei ani, în 2020, cheltuielile reprezentau 5% din PIB, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării acestor date statistice, în 2012.În 2023, procentul a ajuns la 4,7% din PIB.Așadar, în numai trei ani, ponderea a scăzut cu 0,3 puncte procentuale la nivelul blocului comunitar.Diferențele dintre statele europene nu apar doar atunci când este analizată suma totală alocată educației, ci și modul în care sunt cheltuiți banii.În Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în anul 2023.Situația este diferită în România. În țara noastră, precum și în Belgia, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ.Cheltuielile de capital sunt importante pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, deoarece pot include investiții în clădiri, modernizări, echipamente și alte proiecte menite să îmbunătățească condițiile în care elevii și profesorii își desfășoară activitatea.Un alt aspect analizat de Eurostat este structura cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ.În mai mult de jumătate dintre țările UE pentru care există date disponibile, respectiv 9 din 16 state, cea mai mare parte a banilor cheltuiți pentru instituțiile de învățământ în 2023 a fost destinată salariilor profesorilor.Totuși, ponderea acestor cheltuieli diferă semnificativ de la o țară la alta. În Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, salariile profesorilor au reprezentat între 40% și 50% din totalul cheltuielilor.
În Estonia, ponderea a fost de 37,6%, iar în Malta de 36,9%.