Dascăli covăsneni, pe lista finaliștilor selecției naționale „Creatori de educație”

Mai mulți dascăli din județul Covasna sunt pe lista finaliștilor ediției 2020 a selecției naționale „Creatori de educație”.„Creatori de educație” reprezintă o inițiativă destinată creșterii calității procesului de formare a tinerei generații, din cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – CRED, al cărui beneficiar este Ministerul Educației și Cercetării. Selecția, aflată la a doua ediție, oferă dascălilor oportunitatea de a le fi recunoscute public munca, implicarea, creativitatea și capacitatea de inovare în activitatea de predare-învățare, dăruirea și profesionalismul.Mai exact, „Creatori de educație” își propune recunoașterea și valorizarea rezultatelor activității profesorilor din învățământul primar și gimnazial care au o contribuție remarcabilă în dezvoltarea, la elevi, a competențelor  corespunzătoare profilului absolventului acestor niveluri de educație, inclusiv în contextul situației de urgență, se arată pe site-ul competiției. „Un profesor creator de educație deține competențele-cheie pe care dorește să le dezvolte la elevi, promovează activități și practici didactice eficiente ce se pot multiplica în structurarea achizițiilor elevilor săi, inspiră și sprijină parcursul școlar al acestora în niveluri superioare de educație. De asemenea, un veritabil creator de educație nu lasă niciun copil în urmă și adaptează pentru fiecare elev strategiile, activitățile și resursele didactice.În acest context, un model de bună practică în educație presupune cunoașterea sistematică a nevoilor și intereselor fiecărui copil, adaptarea creativă a strategiilor didactice la specificul acestuia (dar și la specificul clasei/unității de învățământ/zonei socio-economice și culturale), implicarea actorilor din școală și din comunitate în activitățile de învățare și promovarea unei învățări vizibile, inclusiv în condiții speciale de urgență.”- arată aceeași sursă.Printre cei 261 de finaliști ai ediției actuale se numără și cadre didactice din județul Covasna.Prof. Szőcs Réka, de la  Şcoala Gimnazială „Petőfi Sándor”, din Târgu Secuiesc, s-a înscris în concurs cu proiectul intitulat „QuaranTEEN ART”, dedicat elevilor de gimnaziu. În descrierea proiectului, prof. inițiatoare a arătat că: „Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă de mai multe săptămâni, şi eu la rândul meu, ca profesor, am fost provocată să mă adaptez rapid și să transmit un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, pot încuraja
elevii să învețe și să lucreze independent. Chiar dacă muzeele erau închise din cauza epidemiei de coronavirus care a cuprins întreaga lume, asta nu a însemnat neapărat că viața trebuia să fie plictisitoare. Muzeul Getty din Los Angeles i-a provocat pe consumatorii de artă să posteze
fotografii cu ei înșiși, recreând tablourile lor preferate. De asemenea, a mișcat imaginația elevilor mei și împreună am realizat următoarele creaţii. Lucrările se numesc QuaranTEEN Art.” Tot cu un proiect pentru ciclul gimnazial s-a înscris și prof. Zoica Roman, de la aceeași unitate de învățământ – Școala Gimnazială „Petőfi Sándor”, din Târgu Secuiesc. Este vorba despre proiectul intitulat „Comori de la noi din județ”, despre care inițiatoarea afirma: „La una dintre orele online de limba română am inițiat o <<călătorie>> prin
județul nostru pentru a descoperi <<comori>> de care știm, și, poate, nu le-am
văzut niciodată, deși, ele există, sau, în aceste momente de izolare, le-am dori
să le vedem. Resursa a fost documentarul realizat de TVR – <<Locuri, oameni și
comori: Covasna, ținutul conacelor și meșteșugurilor>>, cu <<orașul breslelor>> și
<<turta dulce>> din Târgu Secuiesc.
Activitatea a fost aplicată la cele 5 clase de elevi de la secția maghiară la
care predau, a fost o activitate planificată și gândită pentru perioada de revenire
din vacanța de Paște, când elevii s-au reobișnuit cu activitatea online.” „Cu mic, cu mare, din nou la școală – programul a doua șansă” – este un alt proiect din rândul celor finaliste. Acesta aparține prof. Pilbát Gabriella Natália, de la Școala Gimnazială „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe și este adresat celor din ciclul primar. „Proiectul <<A doua șansă>>, avut ca obiectiv <<creșterea numărului de copii/tineri reintegrați în sistemul de învățământ și susținerea preșcolarilor și elevilor proveniți din comunități dezavantajate, prin operațiuni de prevenție a abandonului școlar.>>  Printre cele mai importante aspecte asumate prin proiect se numără: reintegrarea în sistemul de educație a elevilor si adolescenților care au abandonat școala de cel puțin 4 ani; optimizarea resurselor de învățare destinate persoanelor din grupul țintă; dezvoltarea competențelor profesionale specifice și stimularea parteneriatului activ școală- comunitate.”- se arată pe site-ul www.creatorideeducatie.ro. Un alt dascăl care se numără printre finaliști este prof. Raluca Manuela Mircea, de la Școala Gimnazială „Nicolae Russu” – Structura Școala Gimnazială Zăbrătău, ciclul primar. În descriere se arată că: „Acest proiect reprezintă o recapitulare schematizată a cunoștințelor dobândite în
cadrul următoarelor arii currriculare: limbă și comunicare, om și societate, arte și
tehnologii și a fost desfășurat în școala online.
Proiectul a urmărit formarea la elevi a unei viziuni de ansamblu asupra localității
natale și a orizontului local, precum și promovarea acestei imagini, pe care ei și-au
format-o, prin diferite metode: sub formă de filme video, compuneri sau mesaje scrise, într-un lapbook și este văzut ca o invitație la călătorie în localitatea lor. Elevii au avut ca sarcini: localizarea pe harta fizică a Europei a poziţiei geografice a României, a regiunii Transilvania și a județului Covasna, identificarea informațiilor despre caracteristicile reliefului, apele, clima, vegetaţia şi fauna, resurse, populaţia şi aşezările şi structurarea acestor informații sub forma unei hărți conceptuale; realizarea unei scurte descrieri a localităţii natale folosind cuvintele din imaginea dată(realizată în aplicaţia http://www.wordle.net/); brainstorming în aplicația jambord din contul google, referitor la motivele pentru care cineva ar trebui să viziteze satul lor.” Un alt proiect covăsnean, din rândul celor finaliste, este cel intitulat „ De la om la OM – o școală pentru o educație complexă și completă”, realizat de prof. Laura Mitrofan, de la Școala Gimnazială „Nicolae Russu” – Sita Buzăului. Despre acest proiect, inițiatoarea sa afirma: „ <<De la om la OM>> a fost un proiect amplu menit să-i dezvolte pe elevi aducând un
plus semnificativ de informații și formând diferite competențe, dar mai ales a vizat
modelarea caracterului copiilor. În toate activitățile am incercat să implic <<afectivul>> și să-i fac pe elevi conștienți de ceea ce simt față de o temă studiată. Am utilizat <<Scara cunoașterii>>. Atunci când propuneam o temă de studiu fiecare copil exprima de pe care treaptă pornește (1-simt teamă, 2- îmi e indiferent/nu cunosc, 3-sunt curios, 4-ne împrietenim, 5-cunoasc, 6-îmi pasă, 7-vreau mai mult). Pe parcursul activităților elevii se autoanalizau și urcau scara.Una dintre activități a fost un studiu despre orizontul local apropiat. Am propus
un loc pe care oamenii îl numesc <<Pe liniuță>>. Partea de <<împrietenire>> a fost drumeția care a alungat teama și a stârnit interesul. Am ajuns la <<nenea Petrea din gară>> care le-a explicat copiilor că odinioară pe acolo trecea o cale ferată forestieră, iar gara Crasna se afla chiar pe locul casei lui. Am studiat acest loc din punct de vedere geografic, istoric, am cunoscut oameni, am analizat flora și fauna și am descoperit un loc unde crește bulbucul de munte, o plantă ocrotită de lege. Copiii au îndrăgit locul și au urcat pe cea mai înaltă treaptă a scării: au început o campanie de protejare a locului și de includerea lui în traseele de eco-turism. Aș zice că urcușul acesta a fost <<de la om la OM>>. Alte activități de mare impact a fost un studiu despre vârstele omului și care s-a finalizat cu <<adoptarea>> unui cămin de bătrâni sau <<Covasna- mai mult decât un loc pe hartă>>. Activitățile au avut sprijinul Primăriei Sita Buzăului, Fundației Comunitare Covasna și altor persoane și asociații locale.” Un alt dascăl covăsnean aflat printre finaliști este prof. Livia Moldovan, de la Școala Gimnazială „Nicolae Russu” – Sita Buzăului. Este vorba tot despre un proiect pentru ciclul primar – proiectul intiulat „ Crăciunul – punte între generații”, despre care autoarea afirma că: „activitatea s-a născut din dorința de a-i atrage pe părinții elevilor din clasă în activitățile școlare, de a le oferi posibilitatea de a face cunoștință cu viața școlară a propriilor copii. A fost aleasă perioada dinaintea sărbătorii Crăciunului. Au fost concepute mai multe elemente surpriză, atât pentru elevi, cât și pentru părinți (programul artistic, sosirea colindătorilor, sarcini de lucru comune, interpretarea colindelor, provocarea anumitor discuții. Părinții au avut sarcini de lucru comune cu copii lor. Am pregătit, în secret, cu elevii de clasă pregătitoare, un moment artistic. Așadar, pentru început, am adresat un mesaj audio celor prezenți după care a urmat o prezentare ppt. despre tradițiile de Crăciun la români. Apoi, elevii de clasa pregătitoare au lucrat alături de părinții podoabe pentru pomul de Crăciun, folosind materialele pregătite și puse la dispoziție (fișe pentru decupat, foarfeci, lipici). A avut loc o discuție despre cum petreceau sărbătorile de iarnă în trecut, părinții răspunzând întrebărilor elevilor. A fost un moment încărcat de emoție care i-a sensibilizat pe toți cei prezenți. Pentru că fiecare generație de elevi rămâne in sufletul unui dascăl, i-am invitat alături de noi pe elevii clasei a V-a, generația mea anterioară, ca element surpriză pentru părinți, care aveau copii în ambele clase, dar și pentru școlăreii de clasa
pregătitoare. S-au ascultat colinde, s-au cântat colinde de fiecare grup în parte apoi
împreună. Am dorit astfel, să realizez un moment în care să aduc în sala de clasă trei generații, încurajând manifestarea atitudinilor și aptitudinilor tuturor: elevi, părinți, cadre didactice.
A venit apoi rândul celor mici care si-au susținut micul program artistic. În final, după ce au demonstrat că știu să recunoască literele, cifrele găsite în <<Papuceii Moșului>>, au primit cu bucurie pachețelele lăsate de Moș Crăciun. Interpretarea rolurilor, a cântecelor, realizarea podoabelor pentru pomul de Crăciun, discuțiile purtate, interacțiunile realizate, atmosfera creată dau un caracter interdisciplinar activității. Un mare plus al acestei activități a fost consolidarea parteneriatului școală – familie.” Un alt dascăl finalist este  prof. Georgeta Marin, de la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna”, din Barcani, cu un proiect pentru ciclul gimnazial, proiect intitulat „Interferențe culturale din perspective inter-transdisciplinare prin resurse multimedia”, ce  a vizat „utilizarea diverselor platforme educaționale și aplicații multimedia în vederea motivării elevilor pentru studiul limbii și literaturii române; asigurarea caracterului interdisciplinar și transdisciplinar prin folosirea unor teme mai puțin obișnuite, aparinând spațiului cultural universal.”„Proiectul <<Interferențe culturale din perspective inter- trandisciplinare prin resurse multimedia>> a avut un impact deosebit în rândul tuturor elevilor, ajutându-i să-și descopere și să-și dezvolte abilități și aptitudini nebănuite de comunicare online prin workshop-uri, focus group, să se manifeste creativ, să lege prietenii și să lucreze în echipă. Implicarea elevilor în proiecte a dat startul unei învățări colaborative care a depășit granițele școlii în program face to face („față în față” – n.r)”- se arată în descrierea proiectului. Alt proiect din rândul celor finaliste este cel cu titlul „Vorbesc românește și lumea mea crește – culorile”, realizat pentru ciclul primar, de prof.  Dragomér Katalin, de la Școala Gimnazială „Jancsó Benedek”, din Ghelința.„Proiectul cuprinde activități de învățare la clasele I și II secția maghiară printr-o abordrare tematică a conținuturilor de comunicare în limbă română. Activitățile constau în experiențe inedite prezentate în limba română prin povestire, dramatizare, joc de rol, pentru dezvoltarea vocabularului și a competențelor de utilizare verbală a limbii în diverse situații de comunicare.”- se arată în descrierea proiectului. „Puterea propriului exemplu (noi abordări ale literaturii în gimnaziu)” – este un alt proiect ajuns în finală – un proiect al prof. Otilia Buzea, de la  Școala Gimnazială „Nicolae Russu”, din Sita Buzăului. „Pentru a reuși să captez interesul elevilor de clasa a VIII-a pentru lectură și pentru a atinge cerințele programei/ unității la care mă aflam, am abordat o operă literară realistă în care relatarea faptelor se face într-un mod obiectiv: <<Popa Tanda>> de Ioan Slavici, o nuvelă axată pe ideea <<omul sfințește locul>>. Am dorit ca prin această activitate elevii să ajungă în final la ideea că literatura ne poate schimba viața. Mi-am reproiectat întreaga unitate de învățare și am gândit în alt fel predarea unor lecții de literatură. Am pornit de la redefinirea unității de învățare Nuvela. Textul publicitar, căruia i-am dat denumirea <<Puterea propriului exemplu>>, pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor. Toate activitățile propuse în cadrul acestui proiect IntelTeach sunt exemple clare de interdisciplinaritate, de noutate, creativitate și inovație. De la înțelegere de text prin aplicarea unui jurnal de lectură, completarea unor fișe de observație a actului dramatic, la analogii între satul Sărăceni și propriul sat, la cunoașterea personajului, interpretarea acestuia și identificarea metodelor în propriul stat, realizarea unor interviuri, la promovarea satului Sărăceni a propriului sat și a propriei școli prin realizarea unor spoturi publicitare, la completarea unui portofoliu electronic cu 10 teme. Iată ingredientele necesare unui act educativ de calitate care vor transforma lectura într-o joacă, într-o dorință necontenită a elevilor de a cunoaște textul, interesul luând locul plictiselii și dezinteresului elevilor față de disciplina pe care o predam.
În final, fiecare elev a prezentat proiectul în fața părinților, oamenilor pe care i-au considerat propriul exemplu, în fața profesorilor. Elevii au dezvoltat, astfel, abilitățile de comunicare orală a unui monolog în fața unui auditoriu. Au răspuns pozitiv la întrebarea-cheie de la începutul textului, considerând că literatura poate să le schimbe viața, că a citi cărți înseamnă a retrăi o nouă viață. Pe parcursul întregii activități s-au derulat parteneriate cu Primăria și Biserica din localitate, Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe, cu Căminul Cultural din localitate.”- arată prof. inițiatoare. „Interferențe multiculturale – Oameni și locuri” – este ultimul, dar nu cel din urmă proiect aflat între cele finaliste. Acesta este realizat de către prof. Szep Helga-Dolma, de la Colegiul Naţional „Szekely Miko”, din Sfântu Gheorghe. „ Diversitatea lingvistică este o caracteristică a societății contemporane. Pentru elevii școlilor cu predare în limbile minorităților naționale însușirea limbii române nu trebuie să se reducă la procesul stocării și reactivizării cunoștințelor lingvistice, ci presupune apropierea de celălalt, înțelegerea lui, cunoașterea culturii (…). Elevii cu altă limbă maternă depășesc barierele lingvistice, în sistemul lingvistic al limbii române numai dacă profesorul, în afara dezvoltării competențelor lingvistice, în plan formativ, recunoaște importanța accentuării motivației și interesul pentru cultura comunicațională în limba română. Prin aceste activități, elevii au cunoscut numeroase legende și au fost motivați să cunoască activitățile, legendele preferate ale copiilor din zona rurală”- se arată în descrierea proiectului.Ieri a fost ultima zi a selecției modelelor de bune practici, ediția 2020.Vor fi selectate și premiate 50 de exemple de bune practici în educație, după cum urmează: 20 de modele din învățământul primar; 30 de modele din învățământul gimnazial (TC, CDS, activități extracurriculare/extrașcolare).Din cele 50, maximum 20 de modele de bune practici vor viza proiecte realizate în condițiile speciale de urgență din ultimele luni, iar dintre acestea, maximum 5 vor face referire la modele de bune practici din unități de învațământ aflate în zone dezavantajate.Vom reveni cu informații.Ana Ciorici COSTACHEfoto: Facebook: „Proiectul CRED”