Doar unul din cinci orașe din România a reușit să își îmbunătățească constant serviciile digitale în ultimii șase ani. Ce s-a întâmplat cu restul

Deși în ultimii ani România a investit sume importante în digitalizarea administrației publice, realitatea din teren arată că progresul nu este unul constant. Un nou studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) relevă faptul că doar 20% dintre orașele și municipiile din România au reușit să își îmbunătățească în mod constant serviciile de e-guvernare în ultimii șase ani.Concluziile cercetării au fost prezentate odată cu lansarea platformei orase-digitale.ro, un instrument public care permite cetățenilor să compare nivelul de digitalizare al tuturor celor 325 de orașe și municipii din România.





Potrivit cercetătorilor UBB, studiul este cea mai amplă cercetare longitudinală realizată până acum în România privind digitalizarea administrației publice locale.Analiza s-a desfășurat pe parcursul a șase ani și a inclus trei etape de evaluare: în 2020, 2023 și 2026. Fiecare dintre cele 325 de orașe și municipii a fost analizat pe baza a 46 de indicatori, grupați în cinci categorii importante:Spre deosebire de alte clasamente bazate pe strategii sau promisiuni, acest index măsoară experiența reală pe care o are cetățeanul atunci când încearcă să folosească serviciile digitale ale primăriei.Datele studiului arată că evoluția digitalizării nu a fost liniară. Doar 67 de orașe, adică aproximativ 21%, au înregistrat o evoluție pozitivă atât în intervalul 2020-2023, cât și în perioada 2023-2026.


În schimb, aproape șase din zece orașe au făcut progrese până în anul 2023, însă ulterior au regresat.Acest lucru înseamnă că multe administrații locale au implementat servicii digitale, însă nu au reușit să le actualizeze, să le dezvolte sau să le întrețină în mod constant.Cercetarea mai arată că cele mai mari progrese s-au înregistrat în domenii unde au existat obligații legislative sau cerințe europene, cum sunt securitatea cibernetică și dezvoltarea serviciilor online.În schimb, domenii precum implicarea cetățenilor în procesul decizional și calitatea informațiilor publicate pe site-urile instituțiilor au înregistrat scăderi față de nivelul atins în 2023.Specialiștii explică faptul că dezvoltarea serviciilor digitale a fost susținută în special de existența unor platforme comune, precum Ghișeul.ro, dar și de soluțiile informatice dezvoltate de companii private pentru administrațiile locale.Aceste instrumente au permis primăriilor să ofere servicii online fără a fi nevoite să dezvolte sisteme complet noi de la zero.Cu toate acestea, studiul arată că simpla implementare a unei platforme nu este suficientă dacă aceasta nu este actualizată și întreținută permanent.Coordonatorul cercetării, conf. univ. dr. Nicolae Urs, prodecan al FSPAC, atrage atenția că digitalizarea administrației nu este un proces care se menține de la sine.Potrivit acestuia, datele arată că multe orașe au înregistrat progrese, însă ulterior au pierdut din rezultatele obținute, ceea ce demonstrează că investițiile trebuie susținute prin actualizare, mentenanță și finanțare constantă.În lipsa continuității, dezvoltările realizate într-un mandat administrativ pot fi pierdute în următorul ciclu electoral.Odată cu publicarea studiului, UBB a lansat și platforma orase-digitale.ro, unde orice cetățean poate consulta gratuit rezultatele fiecărui oraș.Utilizatorii pot compara evoluția localităților în timp, pot analiza indicatorii folosiți în cercetare și pot descărca întreaga bază de date împreună cu metodologia studiului.Inițiatorii proiectului spun că transparența este unul dintre principalele obiective ale platformei, aceasta urmând să devină un instrument util atât pentru cetățeni, cât și pentru administrațiile locale interesate să își îmbunătățească serviciile.Cercetătorii UBB vor continua monitorizarea digitalizării administrației publice locale, următoarea evaluare fiind programată în anul 2029.Atunci va putea fi observat dacă regresul înregistrat de multe orașe în 2026 reprezintă începutul unui declin al serviciilor digitale sau doar o etapă temporară, urmată de noi investiții și de o dezvoltare sustenabilă.