„Fără servicii secrete în sălile de clasă!” Studenții din Cluj-Napoca cer ca școlile să fie finanțate, nu monitorizate

Comitetul Studenților din Cluj-Napoca lansează un mesaj ferm în legătură cu implicarea serviciilor de informații în programe destinate mediului educațional. Organizația susține că școala trebuie să rămână un spațiu al educației și al libertății de exprimare, nu unul în care elevii să fie observați și profilați în funcție de comportament, aspect, origine sau opinii.Potrivit informațiilor invocate de Comitetul Studenților din Cluj-Napoca, Serviciul Român de Informații (SRI) ar fi derulat timp de doi ani un program prin care peste 1.000 de cadre didactice din România au fost instruite pentru a identifica și raporta elevi considerați „la risc de radicalizare”.





Organizația studențească afirmă că programul ar fi intrat într-o nouă etapă și beneficiază de finanțare suplimentară din fonduri europene.În acest context, reprezentanții Comitetului Studenților spun că se opun categoric acestui tip de intervenție în sistemul public de educație și le transmit profesorilor să analizeze cu atenție participarea la astfel de cursuri.Una dintre principalele critici formulate de studenți vizează posibilitatea ca profesorii să ajungă să interpreteze anumite comportamente obișnuite ale adolescenților drept indicii ale unui posibil risc.Organizația susține că evaluarea elevilor în funcție de elemente precum țara de proveniență, stilul vestimentar, caracterul introvertit sau anumite dificultăți psiho-emoționale poate crea o atmosferă de suspiciune în școli.În opinia studenților, un astfel de mecanism poate duce la etichetarea unor categorii de copii și adolescenți, inclusiv a celor care provin din minorități sau din medii vulnerabile.„Un elev diferit nu poate fi redus la un caz de gestionat”, este ideea centrală transmisă de organizație.Comitetul Studenților din Cluj-Napoca susține că există riscul ca măsurile de prevenire a radicalizării să se transforme într-un mecanism de profilare preventivă.În viziunea organizației, problema apare atunci când comportamente firești pentru perioada adolescenței sunt interpretate prin prisma unor suspiciuni legate de radicalizare.Studenții atrag atenția că un adolescent retras, diferit în modul de a se îmbrăca sau care trece printr-o perioadă dificilă nu ar trebui automat privit ca o potențială amenințare.Potrivit acestora, școala trebuie să ofere sprijin și educație, iar problemele sociale și emoționale ale elevilor trebuie abordate în primul rând prin instrumente educaționale și de sprijin, nu printr-o logică pe care organizația o consideră specifică instituțiilor de forță.În mesajul transmis, Comitetul Studenților face referire și la experiența altor state care au implementat programe de prevenire a radicalizării în școli.Este menționat în special programul Prevent din Marea Britanie, despre care organizația afirmă că a generat controverse și critici privind modul în care sunt identificați și evaluați minorii.Studenții susțin că experiența acestor programe ar trebui analizată înainte ca modele similare să fie extinse în sistemul educațional românesc.De asemenea, organizația invocă documentări realizate de organizații internaționale privind posibile efecte discriminatorii asupra copiilor proveniți din medii vulnerabile.Comitetul Studenților din Cluj-Napoca pune accent pe libertatea de conștiință și libertatea de exprimare ale elevilor.Reprezentanții organizației consideră că adolescenții trebuie să poată avea opinii diferite, să treacă prin perioade de schimbare și să își construiască propria identitate fără teama că anumite comportamente vor fi raportate preventiv către instituții.În opinia lor, o școală sigură nu înseamnă o școală în care fiecare comportament este monitorizat, ci una în care elevii beneficiază de sprijin, educație și un climat în care pot vorbi deschis despre problemele lor.Mesajul organizației studențești se încheie cu o solicitare clară: resursele și atenția autorităților ar trebui concentrate pe dezvoltarea școlilor și sprijinirea elevilor, nu pe crearea unor mecanisme de supraveghere preventivă.Studenții cer o dezbatere publică serioasă asupra modului în care sunt implementate astfel de programe și asupra limitelor implicării instituțiilor de informații în educație.Pentru Comitetul Studenților din Cluj-Napoca, problema nu este prevenirea violenței sau a radicalizării în sine, ci metoda prin care aceasta este făcută.Organizația susține că profesorii trebuie să poată sprijini elevii fără să transforme sala de clasă într-un spațiu al suspiciunii, iar copiii și adolescenții trebuie să își poată exercita libertatea de exprimare fără a fi reduși la profiluri sau categorii de risc.