Ghosting-ul doare mai mult decât un refuz direct. Explicația specialiștilor în terapia cognitiv-comportamentală

Mulți oameni spun
că ar prefera un refuz direct în locul unei dispariții fără explicații. Deși
ambele situații pot fi dureroase, ghosting-ul reușește adesea să lase urme mai
adânci.Psihoterapeuții
care lucrează în terapia cognitiv-comportamentală (CBT) explică fenomenul de
ghosting prin felul în care interpretăm informațiile incomplete. Atunci când nu
știm de ce s-a întâmplat un lucru, creierul începe aproape instinctiv să
construiască propriile explicații.





O conversație
care se încheie brusc creează un tip aparte de incertitudine. Creierul încearcă
imediat să înțeleagă ce s-a întâmplat și caută indicii care să dea sens
situației. Multe dintre ele pornesc de la presupunerea că persoana respinsă a
făcut ceva greșit.Terapia
cognitiv-comportamentală descrie aceste reacții drept gânduri automate. Ele sunt
interpretări rapide pe care creierul le produce înainte să analizăm obiectiv
situația. Apar spontan și pot influența puternic emoțiile pe care le simțim.Oamenii tolerează
surprinzător de greu lipsa unei concluzii clare. Cercetările din psihologie
arată că situațiile ambigue rămân active în mintea noastră mai mult timp decât
cele interpretate ca “încheiate”, chiar și atunci când finalul este unul
neplăcut.Imaginează-ți că
citești un roman și descoperi că lipsesc ultimele două capitole. Cel mai
probabil, vei continua să te gândești la el mai mult decât dacă finalul ar fi
fost dezamăgitor. Creierul caută un deznodământ, iar până îl găsește încearcă
să construiască unul.


Ghosting-ul funcționează într-un mod asemănător. Fiecare conversație analizată și fiecare
detaliu reinterpretat reprezintă o încercare de a completa informațiile care
lipsesc.După o experiență
de ghosting, prima explicație la care ajung mulți oameni are legătură cu
propria persoană. Alte variante posibile, precum dificultățile prin care trece
celălalt sau felul în care gestionează relațiile, rămân adesea în plan secund.Psihologii numesc
acest tipar personalizare. Este tendința de a interpreta comportamentul
celorlalți ca având legătură directă cu propria valoare sau cu propriile
greșeli. În același timp, poate apărea și o altă distorsiune cognitivă, numită
„citirea gândurilor”. Ea constă în tendința de a presupune că știm ce gândește
sau ce intenții are cealaltă persoană, fără să avem dovezi pentru asta.Psihoterapeuții
pleso îi încurajează pe oameni să privească aceste concluzii cu prudență.
Gândurile automate pot părea foarte convingătoare, însă emoțiile puternice nu
reprezintă o dovadă că interpretarea este și corectă.O singură
experiență de ghosting nu schimbă, de regulă, felul în care o persoană se vede
pe sine. Lucrurile se complică atunci când interpretările negative se suprapun
peste convingeri care existau deja. Cineva care se întreabă frecvent dacă este
suficient de interesant sau de atractiv poate ajunge să interpreteze
ghosting-ul ca pe un semn că îndoielile sale erau justificate.Convingerile pe care le avem despre noi înșine influențează
puternic felul în care interpretăm ghosting-ul. De aceea, două persoane pot
trăi aceeași experiență în mod complet diferit. Una va considera că a întâlnit
pe cineva care evită conversațiile dificile și își va continua viața, iar
cealaltă va vedea în tăcerea primită dovada că „ceva este ceva în neregulă cu
ea”.Terapia
cognitiv-comportamentală acordă o atenție deosebită acestor convingeri de bază,
deoarece ele influențează felul în care interpretăm evenimentele din jurul
nostru. După un episod de
ghosting, mulți oameni revin asupra conversațiilor încearcând să identifice
momentul în care lucrurile au început să „meargă prost”. Gestul le oferă
senzația că, dacă analizează suficient de atent situația, vor reuși să
înțeleagă ce s-a întâmplat.În practică,
efectul este adesea opus. Fiecare analiză generează noi întrebări, iar fiecare
întrebare deschide încă un scenariu posibil. Ciclul continuă fără să aducă
certitudinea căutată.Din experiența
psihoterapeuților, analiza repetată a situației prelungește adesea disconfortul
emoțional. Acceptarea faptului că unele întrebări rămân fără răspuns poate fi
dificilă, dar reprezintă, de multe ori, pasul care permite încheierea
experienței.Ghosting-ul face
parte din experiențele pe care majoritatea oamenilor le depășesc în timp.
Există însă situații în care impactul emoțional este mai puternic. Dacă
dispariția unei persoane continuă să îți ocupe gândurile și îți schimbă felul
în care intri în relații noi, poate fi util să explorezi aceste reacții
împreună cu un psihoterapeut.Terapia
cognitiv-comportamentală urmărește identificarea tiparelor de gândire care
amplifică suferința și dezvoltarea unor modalități mai echilibrate de
interpretare a situațiilor dificile. Sursa imagine:  https://unsplash.com/photos/man-and-woman-holding-hands-tzQkuviIuHU