In memoriam Acad. Alexandru Surdu (1938 – 2020) – un statornic susţinător al dăinuirii culturii româneşti din judeţele  Covasna şi Harghita

Vestea tristă  a trecerii la cele veşnice a academicianului Alexandru Surdu ne-a întristat profund, alăturându-ne, şi noi românii din judeţele Covasna şi Harghita,  numeroaselor mesaje şi articole apărute în mass media şi pe reţelele de socializare, care pun în evidenţă calităţile ilustrului cărturar patriot şi implicarea sa de excepţie desfăşurată pe tărâm academic şi al  societăţii civile, în mod deosebit în cadrul Asociaţiunii ASTRA.Academicianul Alexandru Surdu a fost şi un mare prieten al românilor din Covasna şi Harghita, un susţinător consecvent şi pragmatic al afirmării culturii româneşti din sud-  estul Transilvaniei. În acest sens,  prezentăm participarea sa la trei evenimente importante pentru asigurarea cadrului instituțional  cercetării şi afirmării istoriei şi culturii românilor din  judeţele Covasna şi Harghita, respectiv: masa rotundă cu tema „Cultura şi spiritualitatea românească din judeţul Covasna – trecut, prezent şi viitor”, organizată de Liga Cultural – Creştină „Andrei Şaguna”, la Sfântu Gheorghe, în 3 iulie 1993; cea  de–a 93–a adunare  generală a Asociaţiunii ASTRA, manifestare naţională  care a avut loc în zilele de 17-18 octombrie 1997, la Sfântu Gheorghe; demersurile întreprinse de preluare sub egida Academiei Române a Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1997).În urma dezbaterilor care au avut loc, participanţii au adoptat un Memorandum, document în care se stabileau obiectivele care urmau să fie realizate de către instituţia semnatară a Memorandumului. La rândul său, cu acest prilej, academicianul Alexandru Surdu, cu spiritul său pragmatic şi vizionar, a adresat Prezidiului Academiei Române următorul raport:  „Subsemnatul Surdu Alexandru, vicepreşedintele coordonator al Secţiei de filosofie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române, delegat de către Preşedintele Academiei Române să participe la masa rotundă   „Cultura şi spiritualitatea românească din judeţul Covasna – trecut, prezent şi viitor ”,  Sfântu Gheorghe, 3 iulie 1993,  , vă aduc la cunoştinţă următoarele:Reprezentanţii judeţelor Covasna şi Harghita au prezentat situaţia deosebit de grea în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile bisericeşti, de învăţământ şi de cultură româneşti din aceste zone. S-a ajuns la concluzia că trebuie făcute demersuri la Preşedinţia ţării şi la Guvernul României.Există însă probleme concrete, mai ales din domeniul culturii, care nu ţin de competenţa Preşedinţiei sau a Guvernului şi nici n-ar putea fi rezolvate de către acestea, ci doar sprijinite eventual financiar. Dintre problemele respective am desprins câteva care, în mod evident, ar putea fi soluţionate prin contribuţia directă a Academiei.Din păcate, multe din propunerile sale- judicios formulate şi relativ uşor de  realizat, nu au găsit  ecoul necesar la conducerea Academiei, dar o altă parte au fost înfăptuite, prin efortul societăţii civile locale, mai ales după înfiinţarea  Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.Ca de obicei, conferinţa academicianului Alexandru Surdu rostită în plenul adunării a fost plină de înţelepciune, profunzime şi pragmatism. Distinsul orator a pledat pentru reluarea cercetărilor interdisciplinare referitoare la istoria zonei, inclusiv privind evoluţia raporturilor interetnice, editarea unor studii despre activitatea ASTREI în sud–estul Transilvaniei, organizarea Universităţii de vară „Izvorul Mureşului” pentru cercetătorii din ţară şi străinătate preocupaţi de problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale româneşti în medii multietnice şi altele. Pornind de la o profundă cunoaştere a realităţilor interetnice din judeţele Covasna şi Harghita, academicianul Alexandru Surdu a evidențiat necesitatea sporirii contribuţiei culturii la normalizarea relaţiilor interetnice, şi pentru conturarea unui punct de vedere propriu al Asociaţiunii”, racordat la spiritul vremii, faţă de problematica acestei zone multietnice din inima României.Hotărârea Biroului Prezidiului Academiei Române, prin care s-a aprobat funcţionarea Centrului European de Studii Covasna – Harghita, sub egida Academiei Române – demersuri la care academicianul Alexandru Surdu a contribuit din plin -, reprezintă recunoaşterea activităţii ştiinţifice şi culturale desfăşurate de această instituţie în cele peste două decenii de la înfiinţarea ei, şi, în acelaşi timp,  cea mai mare realizare din punct de vedere al funcţionării unei instituţii identitare româneşti, în spaţiul judeţelor Covasna şiHarghita, după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni de la Sfântu Gheorghe şi a Centrului Cultural Topliţa.Sunt doar trei argumente, pe lângă multe altele, care vorbesc convingător despre contribuţia distinsului cărturar braşovean, acad. Alexandru Surdu, la asigurarea cadrului instituțional necesar cercetării şi dăinuirii culturii româneşti, în sud-estul Tranilvaniei. Biblioteca „Nicolae Colan” păstrează la loc de cinste majoritatea volumelor semnate de filosoful Alexandru Surdu – cu autografe -, iar în sufletele şi mintea noastră rămân întipărite amintirile despre numeroasele întâlniri cu OMUL de spirit românesc, inconfundabilul intelectual ardelean, păstrător al tradiţiilor braşovene,  şaguniene şi astriste. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar pe noi să ne  călăuzească în tot ceea ce trebuie făcut, pentru a-i cinsti memoria  acestui mare bărbat, care prin întreaga sa operă,  şi-a câştigat un loc de cinste în galeria personalităţilor de frunte ale neamului românesc.Dr. Ioan LĂCĂTUŞU