Jurnal din anii ciumei Covid 19 A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o ţară românească? (X)

Rostul unor astfel de lămuriri a împrumuturilor lingvistice este de a arăta frumuseţea şi farmecul colaborării româno-maghiare, mai ales în poporul de jos din Transilvania istorică, deoarece astăzi se manifestă o acerbă „rezistenţă” împotriva a tot ceea ce-i românesc în colaborarea româno-maghiară, un separatism etnic maghiar/secuiesc de parcă este iminentă catastrofa pierderii identităţii maghiare dacă se colaborează în mod armonios, gogoriţă a pierderii identităţii, pe care, de secole, istoria însăşi o neagă. Fenomenul „rezistenţei” amintite este, din păcate, dat la turaţie maximă, datorită ţelurilor politice de autonomie pe criteriul etnic maghiar, autonomie politică ce n-a fost niciodată în istoria Transilvaniei. Ceea ce confirmă lingvişti maghiari serioşi, pe care îi cred, şi nici ei nu au vrut să-şi piardă prestanţa ştiinţifică, este clar şi bine documentat, dar i se opune o rezistenţă disperată, cu tot felul de teorii, de similitudini hazardate şi ridicole. De aceea este de mare importanţă lămurirea împrumuturilor lingvistice româno-maghiare şi pentru că într-un viitor manual de istorie a minorităţilor etnice din România să figureze clar adevărul istoric şi nu teorii care să mascheze adevărul şi manualul să ducă mai departe ofensiva unui separatism etnic cu accente grave de intoleranţă în relaţiile noastre.  Urmează alte cuvinte româneşti asimilate în limba maghiară, cu menţiunea localităţii/zonei şi anul atestării documentare.– berbec/berbece, cuvânt românesc de origine latină (berbex), figurează împrumutat în maghiară sub formele berbécs, de maghiari/secui din:– alac (Triticum monococcum), cuvânt românesc de origine necunoscută, în maghiară tönköly, figurează împrumutat în maghiară sub forma alakor, de maghiari/secui din:– bărbânţă, vas de lemn făcut din doage, în care se păstrează mai ales lapte și brânzeturi, cuvânt românesc de origine necunoscută, scandalos este faptul că DEX-ul scrie că este de origine maghiară, nu ia în seamă că foarte rar este răspândit pe teritoriul actual al Ungariei; împrumutat sub forma berbence/börbönce de maghiari/secui din:– putină, cuvânt românesc de origine latină (putina), împrumutat sub forma putina de maghiari/secui din:– dumicat, bucată de aliment împărţită pentru o îmbucătură, cuvânt românesc de origine latină (demicare), împrumutat sub formele damika/domika/domikát de maghiari/secui din:(Urmează alte cuvinte preluate de maghiari din limba română, atestate inclusiv pe teritoriul actual al Ungariei).Foto: Barabás Miklós, Familie de români mergând la târg. Dr. Vasile Lechințan