Primăria Sfântu Gheorghe va subvenţiona din bugetul local un program multianual de învăţare a limbilor română şi maghiară

Primăria Sfântu Gheorghe va subvenţiona din bugetul local un program multianual de învăţare a limbilor română şi maghiară, urmând ca în acest an să aloce suma de un milion de lei, a declarat marţi primarul Antal Arpad.

Acesta a menţionat că programul, care se va derula în parteneriat cu Extensia Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, se adresează tinerilor sub 35 de ani şi s-a conturat în urma unei consultări avute cu tinerii din municipiu, iar fiecare solicitant va putea primi câte 1.000 de lei pentru cursul de care este interesat.“Prin acest program dorim să facilităm accesul tinerilor pe piaţa muncii. (…) Am să dau exemplul Liceului tehnologic ‘Constantin Brâncuşi’ din municipiu, unde sunt elevi români care învaţă în domeniile serviciilor, dar dacă nu cunosc deloc limba maghiară le este foarte dificil să se angajeze ca şi ospătar, de exemplu, la noi în municipiul Sfântu Gheorghe. Dacă vor participa la acest program de învăţare a limbii maghiare evident că vor avea posibilitatea să obţină un job la noi în oraş şi nu vor trebui să plece în alte oraşe. La fel, dacă un elev sau un tânăr maghiar cunoaşte mai bine limba română are şansa să obţină joburi mai bine plătite. (…) Deci, în acest an, aşa cum am promis, vom aloca suma de 1 milion de lei în bugetul local pentru acest program”, a anunţat primarul Antal Arpad, într-o conferinţă de presă.Întrebat dacă reînfiinţarea instituţiilor de învăţământ cu clase mixte româno-maghiare, cum au fost înainte de 1989, nu ar fi o soluţie eficientă, Antal Arpad a răspuns că, în opinia sa, structurile actuale sunt ” în regulă”, însă crede că ar trebui realizate mai multe proiecte comune şi, totodată, trebuie făcute şi o serie de schimbări pentru eficientizarea rezultatelor.“Eu cred că structurile actuale sunt în regulă, dar trebuie organizate mult mai multe programe şi proiecte comune. (…) Deci, pe de o parte trebuie o deschidere din partea comunităţii româneşti de a învăţa limba maghiară, dacă doresc acest lucru. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte etnicii maghiari încă mai trebuie lucrat la limba română. Eu vă spun sincer, spre exemplu în ce o priveşte pe fetiţa mea, eu am fost mulţumit de manualele din clasele I-IV, însă în clasa a V-a, când am citit prima lecţie din clasa a V-a, au fost cinci cuvinte pe care în viaţa mea eu nu le-am auzit niciodată. Deci, sunt nişte arhaisme pe care nu le folosim în viaţa de zi cu zi şi dacă se merge pe aceste manuale pentru copiii de clasa V-a, atunci, practic, aruncăm pe geam ceea ce s-a rezolvat în clasele primare. (…) Am militat foarte mult ca şi Bacalaureatul să se organizeze altfel, (…) pentru că tu, copil minoritar fiind, nu ai cum să recuperezi din clasa a V-a şi până în clasa a XII-a şi să ai acelaşi Bacalaureat pe care îl are cineva care are limba maternă limba română. Deci, aici mai trebuie puţin reglat, dar eu cred că e direcţia bună, numai că se pierd nişte generaţii din cauza birocraţiei şi a unor mentalităţi retrograde că nu poţi învăţa limba română altfel pentru că este limba oficială de stat. Deci, eu cred că întotdeauna ar trebui adaptate lucrurile la realitate şi nu realitatea la nişte declaraţii politice sau legi sau altceva”, a mai spus primarul. Oana Mălina Negrea/AGERPRES