Semnal de alarmă de la BNR: Inflația rămâne mare, iar economia României nu-și mai revine cum se spera. Salariile cresc tot mai încet, iar prețurile cresc

Banca Națională a României a revizuit în scădere așteptările privind revenirea economiei în trimestrele II și III din 2026, în condițiile în care inflația a rămas peste pragul de 10%, iar puterea de cumpărare a populației continuă să se erodeze, potrivit agerpres.Membrii Consiliului de Administrație al BNR au convenit, în ședința din 7 august, că redresarea activității economice va fi mai modestă decât se estima în prognozele anterioare, iar deficitul de cerere agregată se va reduce mai puțin decât se anticipa.





Datele provizorii reconfirmă stagnarea economiei în trimestrul I din 2026, după ce aceasta se comprimase cu 1,9% în trimestrul IV din 2025. Față de aceeași perioadă a anului trecut, economia a scăzut cu 1,2% în primele trei luni, după un avans de 0,2% în ultimul trimestru din 2025.Principalul vinovat pentru declin a fost aportul puternic negativ al variației stocurilor, la care s-a adăugat accentuarea ușoară a contracției consumului populației. Investițiile, formarea brută de capital fix, și-au încetinit puternic creșterea, exclusiv din cauza declinului din sectorul public, iar exportul net și-a înjumătățit contribuția pozitivă.Pentru trimestrul II, banca centrală mizează pe o ameliorare susținută de revenirea investițiilor și de un aport mic din partea consumului privat. La export, însă, impactul favorabil ar urma să scadă din nou, după ce în aprilie-mai creșterea exporturilor s-a apropiat de cea a importurilor.Rata anuală a inflației a intrat pe pantă descendentă în iunie și a coborât la 10,42%, de la 10,85% în mai. Nivelul rămâne vizibil peste cel de 9,87% consemnat în martie, pe fondul scumpirilor la energie, combustibili și prețuri administrate, dar și al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.Mai îngrijorător pentru banca centrală este că inflația de bază, CORE2 ajustat, și-a întrerupt trendul descendent de la începutul anului și a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. Dezinflația de la alimentele procesate a fost mai mult decât anulată de scumpirea serviciilor.Presiunile au venit din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, din creșterea cursului leu/euro și din prețurile importurilor, într-un climat în care așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas ridicate. Abia în iulie firmele și consumatorii și-au corectat semnificativ în jos aceste așteptări.Rezultatul se vede direct în buzunarul oamenilor: puterea de cumpărare a continuat să slăbească în primele două luni ale trimestrului II, în paralel cu încetinirea veniturilor populației.Relaxarea pieței muncii s-a oprit aproape complet în trimestrul II. Scăderea numărului de salariați a încetinit în aprilie-mai, iar rata șomajului BIM a coborât ușor de la media de 6,4% atinsă în primul trimestru.Sondajele din iulie transmit semnale mixte. Intențiile de angajare pe termen foarte scurt și-au revenit după două trimestre de scăderi consistente, dar deficitul de forță de muncă raportat de companii a coborât la minimul ultimilor șase ani.Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să scadă în aprilie și mai, până la niveluri joase din perspectivă istorică, pe seama sectorului privat. În schimb, costul unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un salt în mai.Membrii Consiliului au avertizat că incertitudinile legate de costurile salariale rămân ridicate, invocând majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cerere și ofertă în anumite sectoare. În sens invers ar urma să acționeze consolidarea bugetară, inclusiv politica de salarizare și angajări din sectorul public, conflictele geopolitice, șocul energetic și tensiunile comerciale globale, inclusiv noile măsuri de politică comercială ale SUA.