VIDEO. Întrebarea care i-a „măcinat” pe mii de clujeni are răspuns: De ce nu se taie iarba de pe malul Someșului. „Nu e pentru că nu avem bani”

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a explicat de ce iarba de pe malurile Someșului, în zona Grigorescu, nu este tunsă la fel de des precum în alte cartiere ale orașului. Acesta spune că aspectul aparent „neîngrijit” este, de fapt, parte dintr-un concept prin care zona este menținută ca spațiu de biodiversitate, unde natura este lăsată să se dezvolte într-un mod cât mai apropiat de starea sa naturală.Subiectul a fost ridicat de mai mulți clujeni care au observat diferențele dintre zonele în care iarba este tunsă regulat și malurile Someșului din Grigorescu.





Boc spune că decizia nu are legătură cu lipsa banilor, a personalului sau cu faptul că administrația nu ar avea grijă de această zonă. „Și pot, și vreau să cosesc, numai că aici nu trebuie”, a explicat primarul.Potrivit acestuia, proiectul a fost gândit încă de la început astfel încât malurile Someșului să ofere o adevărată oază de natură în mijlocul orașului. „Aici nu trebuie să cosim iarba, pentru că așa a fost gândit proiectul de la început, să ne bucurăm de o oază de natură adevărată, unde să nu intervenim în fiecare lună și să cosim iarba”, a transmis Emil Boc.Edilul susține că intenția este ca oamenii să poată vedea natura într-o formă mai puțin controlată de intervenția umană. În locul unui gazon tuns permanent, zona este lăsată să găzduiască flori, insecte și alte elemente ale unui ecosistem urban. „Să putem avea un spațiu de biodiversitate, să vedem natura în toată splendoarea ei, cum arată, până la urmă, iarba aia verde de acasă, cum arată natura lăsată de Dumnezeu”, a spus primarul.Boc consideră că o asemenea abordare are și un rol educativ, mai ales pentru copii. „Să putem arăta și copiilor noștri, nu numai gazon tuns, ci și natură, fără ca intervenția omului să fie atât de pregnantă în fiecare lună.”


Astfel, iarba crescută pe malurile Someșului nu este privită de administrație ca un semn că zona este neîngrijită, ci ca parte din peisajul natural pe care proiectul își propune să îl păstreze.Chiar dacă zona este lăsată mai mult timp în forma sa naturală, asta nu înseamnă că iarba nu va fi cosită deloc.Primarul a precizat că intervenția este programată o dată pe an, spre sfârșitul lunii octombrie, pentru întreținerea pajiștilor sezoniere și perene. „Și aici se cosește, dar odată, undeva la sfârșit de octombrie, pentru a întreține aceste pajiști sezoniere și pajiștile perene”, a explicat Emil Boc.Potrivit acestuia, modelul folosit la Cluj-Napoca este inspirat și din experiența altor orașe europene, unde astfel de spații sunt create în special în apropierea cursurilor de apă.Primarul a ținut să transmită și un mesaj celor care consideră că iarba crescută reprezintă o lipsă de întreținere. „Faptul că nu cosim iarba nu e o formă de lipsă de respect față de natură, ci, din potrivă, un gest de prietenie și de apreciere față de Dumnezeu”, a declarat Boc.Emil Boc îi îndeamnă pe clujeni să privească diferit aceste zone și să observe plantele și viețuitoarele care apar atunci când natura nu este permanent controlată.Mesajul transmis de primar este că un oraș verde nu înseamnă doar copaci plantați și suprafețe de gazon întreținute permanent. „Dragi clujeni, hai să ne bucurăm de fiecare floare naturală, de fiecare frunză, să ne bucurăm de fluturi, să ne bucurăm de albine, să ne bucurăm de tot ceea ce înseamnă acest ecosistem de biodiversitate pe care îl avem pe malul Someșului”, a spus Emil Boc.În viziunea administrației locale, păstrarea vegetației naturale de pe malurile Someșului face parte dintr-o strategie mai largă pentru un oraș în care natura și spațiul urban să poată coexista. „Nu cosim iarba, nu pentru că nu avem bani sau nu avem grijă de Someș, ci, din potrivă, să ne creăm un spațiu frumos de biodiversitate, așa cum au și alte țări din Uniunea Europeană”, a concluzionat primarul.