S-a batut in cuie: de acum incolo, instantele sunt obligate sa motiveze hotararile penale odata cu pronuntarea, astfel incat sa nu mai existe cazuri in care intra oameni in inchisoare si primesc motivarea chiar si cativa ani mai tarziu, dupa ce au iesit deja din puscarie, fiind astfel lasati fara posibilitatea de a exercita cai extraordinare de atac.Miercuri, 12 mai 2021, presedintele Klaus Iohannis (foto) a promulgat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (vezi facsimil). Actul normativ impune motivarea odata cu pronuntarea doar in cazul hotararilor judecatoresti care vizeaza fondul dosarului penal – adica sentinte (daca sunt pronuntate in prima instanta) sau decizii (daca sunt pronuntate in apel, recurs etc.). In rest, incheierile pot fi motivate in termen de maximum 30 de zile de la pronuntare. Mentionam ca regula referitoare la motivarea odata cu pronuntarea este valabila atat pentru hotararile pe latura penala, cat si pentru cele vizand latura civila a procesului penal.Totodata, amintim ca, in conformitate cu noua lege, instanta are la dispozitie pentru pronuntare 30 de zile de la inchiderea dezbaterilor, cu posibilitatea unor amanari succesive de cate alte 30 de zile, insa fara ca durata totala sa depaseasca 90 de zile de la inchiderea dezbaterilor. Insa repetam: la capatul celor maximum 90 de zile, pronuntarea sentintei sau a deciziei trebuie sa fie data la pachet cu motivarea (click aici pentru a citi).Ce va zice CCR?Este important de amintit ca majoritatea PNL-USR-PLUS din Parlament a votat proiectul de lege cu o graba suspecta, inainte chiar de a fi publicata motivarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 233/2021 (click aici pentru a citi motivarea). Acest pompierism al liberalilor si al pluseristilor a fost taxat imediat de catre senatorul PSD Robert Cazanciuc, fostul ministru al Justitiei avertizand ca legea s-ar putea sa pice integral la CCR, in cazul in care o va ataca cineva (fie Avocatul Poporului, in mod direct, fie justitiabilii, in cadrul proceselor in care sunt implicati) – click aici pentru a citi.Iata fragmente din decizia CCR (link la final):“46. Curtea constata ca, de principiu, motivarea in fapt si in drept a hotararii judecatoresti in procesul penal constituie un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional; hotararea judecatoreasca nu reprezinta un act discretionar, ci este rezultatul unui proces logic de analiza stiintifica a probelor administrate in cauza, realizat la momentul deliberarii in scopul aflarii adevarului, proces de analiza necesar stabilirii starii de fapt desprinse din acestea prin inlaturarea unor probe si retinerea altora, ca urmare a unor rationamente logice facute de instanta si care se regasesc in motivarea hotararii judecatoresti. Ca proces al judecatii realizate in cauza, motivarea hotararii judecatoresti implica o demonstratie, ce presupune folosirea logicii juridice pentru fundamentarea solutiei. Asadar, Curtea retine ca motivarea hotararii judecatoresti este cea care conduce in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv.47. Totodata, Curtea constata ca etapa procesuala in care se contureaza motivele in fapt si in drept ce conduc la solutie este cea a deliberarii. Motivarea in fapt si in drept a hotararii judecatoresti reprezinta argumentarea ratiunii ce il determina pe judecator sa adopte, la momentul deliberarii, solutia dispusa in cauza si, in mod logic, aceasta este anterioara pronuntarii solutiei, in conditiile in care, ca regula a actiunii, motivele sunt anterioare deciziei.48. Cu toate ca motivarea in fapt si in drept a solutiei este rezultatul activitatii de deliberare desfasurata anterior pronuntarii acesteia, Curtea constata ca, in mod cronologic, redactarea ei este 10 plasata de legiuitor ulterior actelor procesuale mentionate, prin stabilirea unui termen, care, fiind considerat de recomandare, se poate prelungi in timp pana la o data neprecizata.49. Curtea retine ca a motiva inseamna a demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Curtea observa, de asemenea, ca simpla afirmare a unei concluzii - in concret, pronuntarea solutiei nemotivate in fapt, doar cu indicarea textului de lege in care se incadreaza infractiunea, potrivit art.404 din Codul de procedura penala - fara a arata in ce mod s-a ajuns la acea concluzie/solutie, nu creeaza transparenta asupra actului de justitie, nu inlatura suspiciunea de arbitrariu si nu permite o buna intelegere si acceptare a hotararii judecatoresti. Curtea retine ca doar motivarea in fapt si in drept explica si justifica solutia (dispozitivul), ofera o imagine clara a rezolvarii corecte a conflictului de drept dedus judecatii si este cea care convinge in legatura cu justetea solutiei.50. Astfel, Curtea constata ca fixarea, prin redactare, la data pronuntarii solutiei, a silogismului judiciar, care explica si justifica solutia, reprezinta o garantie ca rezultatul judecatii este expresia deliberarii, in mod esential sub aspectul continutului. In acelasi timp, Curtea constata ca redactarea motivelor in fapt si in drept la momentul pronuntarii permite urmarirea rationamentului care conduce judecatorul la solutie, reduce prejudecatile cognitive si creste probabilitatea ca judecatorul sa pronunte o solutie corecta. Redactarea motivarii in fapt si in drept la momentul pronuntarii asigura exactitatea luarii deciziei de catre judecator ulterior deliberarii. Relevante sub acest aspect sunt cele retinute de Curtea de Casatie - Sectia a II-a in Decizia nr.2994/1925: hotararile instantelor judecatoresti trebuie motivate atat in fapt, cat si in drept; in fapt judecatorul fondului este dator sa arate cauzele care au determinat judecata, enuntand probele si circumstantele care i-au format convingerea de culpabilitate a infractorului; de asemenea este tinut ca din probele administrate in cauza sa stabileasca mai intai existenta faptului imputat si dupa aceea raportul juridic dintre acest fapt si textul legii ce urmeaza sa aplice (Pandectele Saptamanale, anul II, nr.4/1926, p.87).51. Curtea retine, de asemenea, ca redactarea hotararii judecatoresti, cu motivarea in fapt si in drept, la data pronuntarii este o garantie ca toti judecatorii completului (colegial) au inteles motivarea, chiar daca fiecare dintre ei o interpreteaza in mod diferit. Totodata, redactarea motivarii in fapt si in drept la momentul procesual mentionat permite corectarea eventualelor greseli sau contradictii din cuprinsul hotararii judecatoresti, inainte de pronuntare, in conditiile in care o hotarare judecatoreasca trebuie sa fie clara si accesibila la data pronuntarii.52. In aceste conditii, Curtea constata ca motivarea in fapt si in drept a solutiei la data pronuntarii confera legitimitate hotararii judecatoresti, atat in plan individual - in ceea ce priveste partile la proces, cat si in plan general – in ochii publicului. De altfel, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art.103 alin.(2) din Codul de procedura penala, in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. […]. Momentul procesual la care instanta hotaraste este cel al deliberarii, norma procesual penala stabilind, in acest sens, ca instanta hotaraste motivat. Or, Curtea retine ca actul procesual al deliberarii la care instanta hotaraste motivat nu se poate plasa in timp la data redactarii hotararii judecatoresti stabilite, de lege lata, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, sau la o alta data neprecizata, avand in vedere natura juridica a acestui termen. Cu alte cuvinte, Curtea retine ca hotararea judecatoreasca nu poate, sub nicio forma, sa fie reconstituita din fragmente separate, intocmite in etape procesuale diferite.53. Curtea constata deci ca redactarea hotararii judecatoresti - motivarea in fapt si in drept a solutiei – ulterior pronuntarii acesteia, in termenul reglementat la art.406 din Codul de procedura penala ori la o alta data, plasata in timp dupa epuizarea termenului mentionat anterior, constituie de fapt justificarea solutiei retinuta in minuta. Or, Curtea retine ca dreptul la un proces echitabil, in sensul autonom al C..