Cui apartine judecatorul Ionut Matei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie? Este Ionut Matei lucrator operativ, acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informatii? Posibila apartenenta la unul dintre serviciile secrete ale Romaniei a judecatorului suprem Ionut Matei (foto 1 dreapta, alaturi de fostul sef operativ al SRI Florian Coldea) este pusa in discutie de prof. univ. dr. Adrian Severin (foto 2), intr-un comentariu de senzatie trimis in exclusivitate Lumea Justitiei, in care acesta prezinta “Studiul de caz Ionut Matei”.Intitulat “CSM trebuie sa apere independenta justitiei facand curatenie in propria curte, iar nu in cea a avocatilor”, comentariul lui Adrian Severin are la baza cererea formulata la CSM de judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie de aparare a independentei autoritatii judecatoresti ca urmare a protestelor avocatilor care au acuzat condamnarea abuziva a colegului lor Robert Rosu de catre cei trei judecatori amintiti mai sus, grupati in “completul negru” de la ICCJ.Fara alte comentarii, redam exceptionala analiza a profesorului Adrian Severin:„CSM trebuie sa apere independenta justitiei facand curatenie in propria curte, iar nu in cea a avocatilorRecent lumea dreptului a fost socata de stirea ca un avocat (pe numele sau Robert Rosu) a fost condamnat la inchisoare pentru vina de a-si fi asistat clientii la punerea in executare a unor hotarari judecatoresti definitive, precum si de aceea ca judecatorii care pronuntasera respectivele hotarari (nomina odiosa) au fost chemati de DNA sa depuna o asa zisa marturie prin care sa isi justifice concluziile, acceptand ca ele ar fi, de fapt, nelegale si netemeinice. Socul a fost cu atat mai mare cu cat judecatorii cu pricina au fost citati fara a exista nici un indiciu ca hotararea, transformata in corp delict, ar fi fost produsul unei fapte penale ori al unei presiuni externe ilegitime, iar avocatul in discutie, contrar jurisprudentei CEDO, a primit condamnarea, dupa ce fusese achitat in prima instanta, direct in apel, fara sa se fi administrat probe noi.Hotul striga hotiiCompletul ICCJ care a patronat acest oribil abuz judiciar, pronuntand o decizie esential nelegala si vadit netemeinica, a fost format din magistratii (doi judecatori si un procuror care de ani buni judeca fara sa fi depus ca judecator juramantul cerut de lege) Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie. Produsul acestuia, care a inglobat si abuzul DNA constand in atingerea adusa independentei judecatorilor cu privire la hotararile pronuntate de ei, a generat o sumedenie de critici publice nu numai din partea avocatilor, dar si din aceea a unor actuali si fosti magistrati, precum si din mediile academice.In acest context era de asteptat o pozitie a CSM, in discutie fiind dreptul la aparare si principiul egalitatii armelor, dar si independenta judecatorilor, cu toate esentiale pentru functionarea statului de drept. Ocazia era excelenta pentru a se verifica informatiile foarte consistente privind comportamentul abuziv al judecatorului Ionut Matei, ajuns la cotele notorietatii, precum si situatia procurorilor transformati in judecatori ale caror acte sunt nule in masura in care la intrarea in sfera puterii judecatoresti nu au depus juramantul cerut de lege (cazul judecatoarei Florentina Dragomir).Cand colo ce sa vezi?! Cu un tupeu de mafiot, membrii completului negru inainte pomeniti au sesizat ei CSM pretinzand ca atacul fara precedent impotriva judecatorilor de la cea mai inalta instanta reprezinta un atentat la independenta justitiei... al carui scop il constituie intimidarea si crearea unei stari de temere in randul magistratilor de la toate instantele si parchetele. Cu alte cuvinte, a critica abuzurile a trei magistrati inseamna a atenta la independenta justitiei. A denunta violarea principiilor care fundamenteaza un proces echitabil de un trio ce seamana mai mult cu un pluton de executie decat cu o instanta judecatoreasca, inseamna a-i intimida pe toti magistratii romani. Ionut Matei este esenta statului de drept. Florentina Dragomir este independenta justitiei incarnata. Drept pentru care CSM ar trebui sa apere justitia decretand interzicerea libertatii de expresie a celor care nu fac parte din autoritatea judecatoreasca a carei suprastructura institutionala este. Increderea in actul de justitie se apara prin ascunderea gunoaielor magistraturii sub presul criticilor amutite.Un asemenea demers se bazeaza pe practica CSM, incetatenita de peste un deceniu, potrivit careia aceasta importanta institutie intelege sa intareasca prestigiul si credibilitatea justitiei, adevaratii stalpi de rezistenta ai independentei ei, nu facand ordine in sfera sa de competenta, nu asanand mlastinile instantelor corupte, dintre care cea mai urat mirositoare este ICCJ, nu denuntand politizarea actului de justitie prin subordonarea sa fata de statul subteran, nu punandu-i pe magistrati in fata propriei raspunderi, ci blamandu-i pe cei care au indrazneala de a spune ca regele este gol, ca justitia si dreptatea au divortat de mult, ca nu mai exista nicio legatura intre justitie si adevar, ca ceea ce ar trebui sa fie temple ale magistraturii au fost transformate in pesteri de talhari.Daca aceste lucruri nu se afirma, nu inseamna ca ele nu exista. Iar cata vreme vor exista, independenta justitiei nu este decat o naluca fara nici o vlaga. Caci independenta care este izvor al samavolniciei nu este acelasi lucru cu independenta ca izvor al ordinii sociale, dupa cum independenta bazata pe teroare nu este acelasi lucru cu independenta bazata pe respect. Si fara respect apararea ordinii sociale este iluzorie.Un studiu de caz: Ionut MateiCSM trebuie asadar sa apere independenta justitiei facand curatenie in propria curte. In acest sens, luandu-l pe numitul Ionut Matei ca un simplu studiu de caz, cateva teme de cercetare se impun cu puterea evidentei. Si nu vorbim despre a-i cenzura hotararile, ci de a-i identifica, inventaria si evalua practicile. Iata o posibila lista cu totul exemplificativa.1. Complete ilegale. Participand, ca vicepresedinte al ICCJ sau judecator de scaun, la constituirea ilegala a unor complete de judecata, Ionut Matei a determinat, direct sau indirect, pronuntarea unor hotarari lovite de nulitate absoluta, in baza carora au fost executate condamnari la inchisoare sau la alte pedepse. Fapta s-a consumat in trei variante: completele ICCJ care au judecat in prima instanta faptele de coruptie nu au fost specializate; completele de cinci judecatori nu au fost formate prin tragere la sorti; regula prezidarii prin rotatie a completelor de judecata a fost incalcata.La acestea trebuie adaugat, spre atenta cercetare, misterul repartizarii asa zis aleatorii a dosarelor care, sfidand toate regulile probabilitatii, ii face pe Ionut Matei si alti cativa magistrati din acelasi aluat, nelipsiti din cauzele cu miza politica. (Asigurarile date de Presedinta ICCJ, cum ca in aceasta privinta lucrurile sunt in ordine, sunt credibile doar pentru naivi, cercetarea trebuind facuta de Inspectia Judiciara si ea fiind imperios sa scoata la lumina procedeul concret folosit pas cu pas.)Includerea judecatorului Ionut Matei in numeroase complete de cinci judecatori, de-a lungul mai multor ani, s-a facut fara tragere la sorti, asa cum era legal, imprejurare pe care, evident, acesta o cunostea. CCR a stabilit ca decizia administrativa care i-a permis acest lucru si la adoptarea careia a fost complice, a reprezentat mai mult decat o simpla ilegalitate; a fost o sfidare la adresa puterii legislative si, astfel, o incalcare a Constitutiei. La fel s-a pus problema si cu completele constituite fara a se tine seama de criteriul specialitatii, care au judecat la fond infractiunile de coruptie. Cand avocatii au ridicat aceasta problema, Ionut Matei le-a raspuns superior, sfidand inclusiv deciziile CCR, ca la iCCJ judecatorii sunt specializati in orice cauze.Tragerea la sorti a celor care compun completul de judecata, repartitia aleatorie a dosarelor, specializarea completelor, cat si rotatia la presedintia acestora nu sunt capricii ale legiuitorului, ci garantii oferite atat partilor in proces, cat si intregii societati, cu privire la impartialitatea si obiectivitatea actului de justitie, ca premise ale unui proces echitabil. Pentru judecatorul Ionut Matei, insa, asemenea principii si reguli sunt facultative, chiar daca, din punct de vedere juridic, aparand valori si interese de ordine publica, incalcarea lor duce la nulitatea absoluta a hotararilor pronuntate.Intrebarea este, dincolo de a se stabili in cate asemenea situatii s-a aflat, respectiv care este dimensiunea reala a ilegalitatii, de ce si-a asumat numitul judecator asemenea riscuri si inca cu o consecventa demna de cauze mai nobile? De pe pozitia de presedinte permanent al completului, desemnat prin act administrativ iar nu in mod aleatoriu, Ionut Matei a putut influenta de maniera categorica atat administrarea procedurii, cat si decizia finala pe fond. Care a fost interesul care l-a manat spre a confisca asemenea puteri si care garantia impunitatii pe care s-a bazat? Inspectia judiciara va trebui sa lamureasca aceste aspecte.2. Incheieri ilegale. In diferite cazuri (numarul lor ar trebui stabilit), Ionut Matei a dispus ca minutele de sedinta sa fie redactate de alte persoane decat cele prevazute de lege.Se stie ca suma incheierilor de sedinta constituie filmul presupus fidel al derularii procesului, ele permitand aprecierea masurii in care acesta a fost echitabil si oferind baza pentru luarea hotararii finale. Normele legale care reglementeaza intocmirea incheierilor de sedinta sunt, de aceea, de interes public, ceea ce motiveaza caracterul lor imperativ. Sfidand aceste reguli, Ionut Matei, prin efectul autoritatii sale, l-a impiedicat sa isi indeplineasca misiunea pe grefierul care avea indreptatirea legala, preferand in schimb o alta persoana, aparent gata sa transpuna in incheiere imaginea celui care a prezidat completul, asupra celor desfasurate in instanta. Au fost semnalate situatii in care, redactarea minutei si oficializarea minutei au avut loc inclusiv cu ocolirea celorlalti membri ai completului.Nu se poate crede ca, dincolo de ilegalitatea formala, acest procedeu a fost accidental. El a fost atat de consecvent practicat incat tradeaza un interes care nu putea fi decat ilegitim. Mai mult, prin sistemul de stabilire a termenelor de judecata practicat de Ionut Matei, incheierile astfel intocmite au aparut mereu cu intarzieri de natura a impiedica evaluarea si corectarea lor in timp util.Un rationament logico-juridic elementar (formula favorita a numitului judecator) conduce la concluzia ca o asemenea perseverenta in ilegalitate ascunde scopuri ilegale si o acoperire oculta, tot ilegala. Judecatorului Ionut Matei trebuie sa i se ceara explicatii rezonabile si convingatoare in acest sens, in functie de care vor trebui stabilite atat natura juridica a faptei, cat si dimensiunea sanctiunii.3. Incalcarea dreptului la aparare. Ionut Matei a incalcat dreptul la aparare atunci cand, sub pretextul celeritatii in solutionarea cauzelor, a intrat in sedinta de judecata fara a fi dat posibilitatea partilor, inculpatilor si avocatilor lor, sa studieze minutele sedintelor anterioare.Fiecare sedinta de judecata reprezinta un episod distinct al procesului, un pas catre momentul concluziilor, al deliberarii si al sentintei. Fiecare pas il lumineaza pe cel anterior si indica directia celui urmator. De aceea, in special pentru acordarea dreptului la aparare, incheierea care fixeaza imaginea oficiala a fiecarui pas, a fiecarei etape procedurale, trebuie adusa la cunostinta partilor inainte de a se merge mai departe. Aceasta permite si corectarea prompta a eventualelor erori in consemnarea celor petrecute. Nu este admisibil sa se treaca la un nou episod pana nu a fost finalizata descrierea celui precedent si partilor nu li s-a dat posibilitatea sa o studieze pe aceasta, atat pentru a cere eventuale corecturi, cat si pentru a-si stabili atitudinea procesuala in continuare.Intrarea intr-o sedinta de judecata fara a avea la dispozitie cu un timp rezonabil inainte incheierea sedintei anterioare constituie o incalcare a dreptului la aparare si a principiului egalitatii armelor, dovedind ca nu stabilirea adevarului a interesat instantele prezidate de Ionut Matei, ci ajungerea la un deznodamant prestabilit, pana la o data dorita a fi cat mai apropriata.Dincolo de incalcarea formala a dispozitiilor legale, ramane aceeasi intrebare: de ce aceasta rezolutiune persistenta in aplicarea unei proceduri de natura a exclude stabilirea adevarului si a-i pune sub presiune psihica si in imposibilitate de a se apara pe inculpati?Toate rationamentele logico-juridice conduc spre concluzia ca Ionut Mihai Matei a actionat de aceasta maniera ilegala, condus de un interes extra-procesual, de informatii extra-procesuale si, probabil, de ordine extra-procesuale oculte. El trebuie obligat, sub sanctiunea inlaturarii din magistratura, sa declare aceste interese, informatii si ordine. Daca misiunile sale sunt stabilite in afara institutiilor judiciare, iar concluziile sale sunt construite in afara instantei de judecata, locul sau nu este in randurile puterii judecatoresti.4. Intimidarea avocatilor. Este de notorietate practica lui Ionut Matei de a stabili simultan nu unul, ci mai multe termene de judecata, in aceeasi cauza, adesea in zile consecutive (desi institutia termenului in continuare a fost eliminata din noul Cod de procedura penala), anuntand in acelasi timp, fara nici o deliberare asupra probelor solicitate de aparare, ca la termenele respective fie se vor administra probele (care abia atunci urmau a fi solicitate si, deci, nu erau, inca, puse in discutie) fie se va solutiona cauza pe fond. Or, cum s-ar fi putut pregati apararea pe fond, inainte de a se sti care sunt probele admise si ce rezulta din ele?In mod obiectiv, in asemenea imprejurari, instanta nu are de unde sti ce solicitari si exceptii vor formula partile si ce incidente procedurale s-ar putea ivi la termenul urmator, respectiv ce solutii va pronunta fata de solicitarile si exceptiile formulate si fata de incidentele procedurale intervenite, pentru a putea acorda doua noi termene de judecata in doua zile lucratoare consecutive. In schimb, rezulta ca judecatorul Ionut Matei, de maniera subiectiva, stia ca va respinge de plano orice cerere sau exceptie si va ignora orice incident procedural intervenit, astfel incat acordarea a doua termene in doua zile lucratoare consecutive, nu reprezenta o problema.De fapt, intregul comportament al judecatorului Ionut Matei arata ca administrarea probelor cerute de aparare si care nu pot fi de-a dreptul refuzate, este doar o formalitate iritanta peste care trebuie trecut cat mai repede, neatasandu-i-se nici o relevanta cu privire la hotararea finala. Pe o atare cale, nu numai ca eficienta procedurii intru aflarea adevarului este viciata, dar se exercita si o permanenta presiune psihica asupra inculpatilor si a avocatilor lor, sugerandu-li-se ca orice aparare este zadarnica, prezumtia de nevinovatie fiind deja rasturnata inainte ca cercetarea judiciara sa se fi incheiat. Faptul in sine este grav. Interesul care l-a animat este, insa, si mai periculos. Dupa cum rezultatul macro-social al unui asemenea proces este decredibilizarea generala a actului de justitie.5. Ofensarea avocatilor si inculpatilor. Legea da dreptul inculpatilor de a face declaratii si ridica exceptii in tot cursul procesului, precum si de a solicita administrarea probelor a caror necesitate a rezultat din cele petrecute pe parcursul cercetarii judiciare. Cu privire la exercitiul acestor drepturi procesuale sunt de notorietate iritarea ostentativa, brutalitatea aroganta si comentariile ostile cu care le intampina de regula judecatorul Ionut Matei, mai ales atunci cand este presedinte al completului. De asemenea, sunt notorii intreruperile si cenzurarea brutala a ultimului cuvant al inculpatilor.Ca lucrurile stau asa, poate fi confirmat cu inregistrarile proceselor, precum si, fara indoiala, cu numeroase marturii pe care avocatii sunt gata sa le ofere. Ele trebuie investigate, inainte de a se aprecia in ce masura criticile aduse justitiei au temei sau nu, si sanctionate exemplar, pentru a fi invatatura de minte tuturor celor tentati a proceda la fel; caci, din pacate, Ionut Matei nu este singurul care se comporta astfel.Atitudinea ilegala pe plan procesual si ofensatoare pe plan personal a judecatorului Ionut Matei are efectul incalcarii dreptului la aparare si a principiului egalitatii armelor, ceea ce, in mod normal atrage nulitatea absoluta a deciziei pronuntate. Daca statutul sau social, asigurat de catre platitorii de impozit, printre care se numara si inculpatii, ca si avocatii lor, nu il poate determina pe judecatorul Ionut Matei sa isi pastreze calmul si urbanitatea in prezidarea sedintelor de judecata, este de sperat ca o sanctiune pe masura irascibilitatii sale o poate face.6. Probatorii ilegale. Nu doar CEDO, ci si intreaga doctrina romaneasca si internationala de drept penal, afirma ca nu se pot pronunta condamnari fara probe directe, respectiv numai in considerarea unor probe circumstantiale. De fapt, aceasta este o chestiune de bun simt. Nu insa si pentru judecatorul Ionut Matei care a brevetat condamnarea pe baza de deductii logico-juridice, adica prin speculatii izvorate dintr-un probatoriu neconcludent.In sprijinul acestor speculatii a fost invocat chiar si zvonul public, opinia presei despre un anumit inculpat fiind acreditata ca proba pent..