Mesagerul.ro

CAMELIA RAMANE EXCLUSA LA CEDO – Marea victorie a judecatoarei Camelia Bogdan trambitata de propaganda Sistemului este un fake news. CEDO a sanctionat statul roman doar pentru legislatia care nu permite o cale de atac in cazul oricarui magistrat suspendat din profesie, pe durata contestarii sanctiunii de excludere. CEDO a respins toate aberatiile Cameliei privind dezvaluirile presei, viata privata si celelalte bazaconii ale #rezistentei (Hotararea) CAMELIA RAMANE EXCLUSA LA CEDO – Marea victorie a judecatoarei Camelia Bogdan trambitata de propaganda Sistemului este un fake news. CEDO a sanctionat statul roman doar pentru legislatia care nu permite o cale de atac in cazul oricarui magistrat suspendat

CAMELIA RAMANE EXCLUSA LA CEDO – Marea victorie a judecatoarei Camelia Bogdan trambitata de propaganda Sistemului este un fake news. CEDO a sanctionat statul roman doar pentru legislatia care nu permite o cale de atac in cazul oricarui magistrat suspendat din profesie, pe durata contestarii sanctiunii de excludere. CEDO a respins toate aberatiile Cameliei privind dezvaluirile presei, viata privata si celelalte bazaconii ale #rezistentei (Hotararea) CAMELIA RAMANE EXCLUSA LA CEDO – Marea victorie a judecatoarei Camelia Bogdan trambitata de propaganda Sistemului este un fake news. CEDO a sanctionat statul roman doar pentru legislatia care nu permite o cale de atac in cazul oricarui magistrat suspendat

Un fake news a facut inconjurul presei de marti, 20 octombrie 2020: cum ca judecatoarea suspendata Camelia Bogdan (foto 1), de la Curtea de Apel Bucuresti, ar fi obtinut daune morale de 6.000 de euro din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului (plus 2.000 de euro cheltuieli de judecata) din cauza faptului ca a fost exclusa din magistratura in 2017. Ne referim doar la prima excludere, transformata intre timp de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in mutare disciplinara pe 6 luni la Curtea de Apel Bucuresti. Amintim ca a doua excludere a fost pronuntata in 2019 de catre Sectia pentru judecatori in materie disciplinara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Realitatea este ca magistrata a primit daunele morale de 6.000 de euro (cu mult sub cei 100.000 de euro solicitati) nu pentru cea dintai excludere, ci pentru cu totul altceva. Imediat dupa pronuntarea excluderii, CSM a dispus suspendarea Cameliei Bogdan din functia de judecator pana la ramanerea definitiva a sanctiunii disciplinare (fie prin neatacare, fie prin pronuntarea ICCJ, ca in cazul de fata). Ei bine, Bogdan s-a plans la CEDO de faptul ca nu a putut ataca in instanta solutia de suspendare din functie, pentru simplul motiv ca legislatia din acel moment nu ii oferea o asemenea posibilitate. La randul ei, instanta i-a dat dreptate, constatand ca a fost incalcat dreptul prevazut de art. 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, constand in accesul la o instanta.Deci repetam: Cami nu a primit daune morale din partea CEDO pentru excluderea din magistratura, ci pentru lipsa, in legislatia anilor 2016-2017, a posibilitatii de a contesta in instanta suspendarea din functie primita pana la pronuntarea definitiva a Inaltei Curti in dosarul vizand prima excludere din magistratura.Iata mai intai ce prevede textul relevant din Conventia EDO:„Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.Redam minuta din dosarul nr. 36889/18:„1. Conexeaza fondului, cu majoritate, obiectia preliminara a Guvernului bazata pe neepuizarea cailor de atac interne si o respinge;2. Declara, cu majoritate, reclamatia privind dreptul de acces la o instanta drept admisibila;3. Declara, in unanimitate, restul plangerii ca inadmisibil;4. Hotaraste, cu sase voturi impotriva unuia, ca a existat o incalcare a articolului 6, alineatul 1 din Conventie;5. Stabileste, cu sase voturi la unu,a) ca statul parat trebuie sa plateasca, in termen de trei luni de la data la care hotararea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 § 2 din Conventie, urmatoarele sume, care urmeaza sa fie convertite in valuta statului parat la rata aplicabila la data decontarii:i. 6.000 EUR (sase mii de euro) in contul bancar al reclamantei, plus orice suma care ar putea fi datorata din aceasta suma cu titlu de impozit, pentru daune morale;ii. 2.000 EUR (doua mii de euro) in contul bancar al reprezentantei reclamantei, plus orice suma care ar putea fi datorata din aceasta suma de catre reclamanta cu titlu de impunere, pentru costuri si cheltuieli;b) ca de la expirarea perioadei mentionate si pana la plata, aceste sume sa fie majorate cu dobanda simpla la o rata egala cu cea a facilitatii de creditare marginala a Bancii Centrale Europene aplicabile in aceasta perioada, la care se adauga trei puncte procentuale;Respinge in unanimitate restul cererii de satisfactie echitabila”.Subliniem: CEDO i-a dat dreptate Cameliei numai cu privire la acest capat de cerere. In rest, in legatura cu asa-zisa afectare a reputatiei profesionale de catre CSM (prin sanctiunea disciplinara) sau de catre jurnalisti (prin materialele publicate cu privire la judecatoare), CEDO a trimis-o la plimbare pe Cami, explicandu-i ca nu a epuizat caile interne de atac – respectiv nu a introdus actiuni in raspundere civila delictuala in instantele romanesti.Inainte sa va prezentam principalele pasaje din hotararea CEDO, mentionam ca judecatoarea Iulia Motoc (foto 2) – reprezentanta Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului – s-a abtinut, in locul ei intrand judecatorul Krzysztof Wojtyczek (foto 3), care a facut opinie separata, considerand ca Bogdan nu merita daune nici macar pentru incalcarea accesului la instanta.Noile legi ale justitiei ar fi putut-o salva pe CamiGhinionul judecatoarei #rezistente a fost ca prima ei suspendare din magistratura (in cel dintai dosar disciplinar) a survenit in 2016, cu mult inainte sa fie modificat articolul 52 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care nu ii dadea voie magistratului cercetat disciplinar sa conteste suspendarea din functie primita din partea sectiei corespunzatoare a CSM. Inca din 2015, alineatul 1 al acestui articol fusese declarat neconstitutional de catre CCR, dupa cum veti citi mai jos. In schimb, actuala forma a intregului articol permite contestarea in instanta a deciziei de suspendare.Redam forma art. 52 dinainte de 11 octombrie 2018:„(1) Pe durata procedurii disciplinare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare, daca exercitarea in continuare a functiei ar putea afecta desfasurarea cu impartialitate a procedurilor disciplinare sau daca procedura disciplinara este de natura sa aduca atingere grava prestigiului justitiei.(2) Pe durata procedurii disciplinare, solutionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare”.Nota Ministerului Justitiei:„Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2016, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, constatandu-se ca acestea sunt constitutionale numai in masura in care permit atacarea separata a hotararii prin care se dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare.Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.In concluzie, incepand cu data de 6 ianuarie 2016, dispozitiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, numai in masura in care nu permit atacarea separata a hotararii prin care se dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare, au fost suspendate de drept, urmand sa-si inceteze efectele juridice incepand cu data de 21 februarie 2016, daca legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate”.Prezentam forma lui in vigoare incepand cu 11 octombrie 2018:„(1) Pe durata procedurii disciplinare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare, daca exercitarea in continuare a functiei ar putea afecta desfasurarea cu impartialitate a procedurilor disciplinare sau daca procedura disciplinara este de natura sa aduca atingere grava prestigiului justitiei. Masura suspendarii poate fi reevaluata oricand pe durata judecarii actiunii disciplinare, pana la pronuntarea hotararii de catre sectia corespunzatoare.(1^1) Hotararea prin care se dispune suspendarea din functie in conditiile alin. (1) poate fi atacata cu contestatie in termen de 5 zile de la comunicare de catre judecatorul sau procurorul suspendat din functie. Competenta solutionarii contestatiei apartine Completului de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.(1^2) Contestatia se solutioneaza de urgenta si cu precadere si nu suspenda executarea hotararii sectiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotararea instantei este definitiva.(1^3) Pana la solutionarea contestatiei, instanta poate dispune, la cerere, suspendarea executarii hotararii.(1^4) Daca hotararea prin care s-a dispus suspendarea din functie a judecatorului sau procurorului este desfiintata, suspendarea din functie inceteaza, iar acesta este repus in situatia anterioara, i se platesc drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendarii, in conditiile Legii nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si i se recunoaste vechimea in munca si in magistratura pe aceasta perioada.(2) Pe durata procedurii disciplinare, solutionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare”.Prezentam cele mai importante pasaje ale hotararii CEDO„Cu privire la pretinsa incalcare a articolului 6, alineatul 1 din Conventie privind accesul la o instanta56. Reclamanta se plange ca a facut obiectul, la 21 martie 2017, a unei suspendari din functie (...), care nu a putut fi contestata in instantele nationale. Ea se bazeaza pe articolul 6, alineatul 1 din Conventie.Cu privire la admisibilitate57. Guvernul a considerat ca reclamanta ar fi trebuit sa conteste decizia de suspendare din functie inainte de sedinta Plenului CSM si apoi, in functie de rezultatul acestei actiuni, sa depuna recurs la Inalta Curte (...). Guvernul se refera la un exemplu de practica interna care ar confirma caracterul administrativ al procedurii, care intra in competenta CSM in cauza (...). De asemenea, se refera la o decizie a Curtii Constitutionale care subliniaza importanta accesului la o instanta, in special atunci cand se aplica masuri provizorii (...). Guvernul sustine ca in 2018 legislatia in cauza a fost abrogata si ca noua legislatie nationala prevede acum posibilitatea de a contesta deciziile privind suspendarea din functie.58. Guvernul s-a referit, de asemenea, in observatiile lui suplimentare, la o scrisoare a CSM din 9 octombrie 2019, care rezuma cateva exemple de jurisprudenta interna cu privire la contestarea masurii suspendarii din functie (...). In plus, Executivul a spus ca, intrucat suspendarea din functie era de natura ex lege, pozitia de principiu a CSM era sa respinga acest tip de contestatie.59. Reclamanta a raspuns ca, la momentul faptelor, nu exista o cale de atac eficienta care sa ii permita sa conteste decizia din 21 martie 2017 privind suspendarea sa din functie. In ceea ce priveste remediul mentionat de Guvern, reclamanta sustine ca numai motivele referitoare la legalitatea invocata cu privire la o decizie de suspendare ar putea face obiectul unei contestatii in fata Inaltei Curti, si motivele referitoare la proportionalitatea masurii in cauza. In acest sens, ofera un exemplu de practica interna (...).60. In cazul de fata, Curtea considera ca obiectiunea Guvernului bazata pe neexercitarea unei contestatii impotriva deciziei de suspendare din functie este strans legata de fondul plangerii, care vizeaza incalcarea dreptului de acces la o instanta si decide sa conexeze aceasta obiectiune la fondul cauzei.61. Constatand ca aceasta plangere nu este vadit nefondata in sensul articolului 35 alineatul 3 al Conventiei si ca, de altfel, nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea o declara admisibila.Pe fondObservatiile partilor62. Reclamanta se plange de incalcarea dreptului sau de acces la o instanta din cauza lipsei garantiilor de acces la justitie pentru a contesta decizia de suspendare din functie (...). Ea spune ca, desi este acum le este permis magistratilor sa conteste o asemenea decizie, intre timp survenind modificari legislative, acest lucru nu era posibil la momentul faptelor (...). Ea adauga ca a fost lipsita de salarii si de asigurari medicale pe intreaga perioada de suspendare din functie si ca nu a putut lucra in perioada in cauza, de aproximativ noua luni, de teama impunerii unei noi masuri disciplinare pentru nerespectarea regimului incompatibilitatilor si a interdictiilor aplicabile magistratilor.63. Guvernul confirma faptul ca legislatia nationala prevedea in mod expres suspendarea din functie in cazul exercitarii dreptului de recurs impotriva deciziei disciplinare referitoare la un magistrat si ca aceasta masura presupunea, printre altele, pierderea salariilor pana la sfarsitul perioadei de proceduri legale. Guvernul a aratat, insa, ca magistratul suspendat nu este supus niciunei interdictii si incompatibilitati prevazute in regimul aplicabil judecatorilor si procurorilor. Potrivit Executivului, reclamanta se plange de imposibilitatea de a introduce o contestatie impotriva masurii atacate si nu neaparat de absenta unui rezultat favorabil al unei astfel de contestatii. In cele din urma, Guvernul a adaugat ca suspendarea reclamantei din functie a fost determinata nu de initierea unei proceduri disciplinare, ci de exercitarea de catre reclamanta a dreptului de recurs. (...)Aprecierea Curtii64. Curtea observa ca reclamanta s-a abtinut de la contestarea deciziei CSM din 21 martie 2017 privind suspendarea sa din functie (...) pe motiv ca nu a existat o cale de atac eficienta in acest sens (...). Potrivit reclamantei, nu exista o cale de atac eficienta in temeiul dreptului intern (...), in timp ce, potrivit Guvernului, care a facut referire la exemple de jurisprudenta pentru a-si sustine pozitia (...), reclamanta ar fi trebuit sa conteste decizia atacata mai intai inainte de sedinta Plenului CSM si apoi, daca era necesar, in fata Inaltei Curti (...).65. Curtea constata de la bun inceput ca legislatia nationala prevedea suspendarea din functie a unui magistrat in cazul exercitarii dreptului de recurs impotriva deciziei disciplinare privind excluderea din magistratura (...). Curtea este de acord cu Guvernul in sublinierea faptului ca aceasta a fost o masura temporara, care si-a produs efectele ex lege intre data exercitarii dreptului de recurs si sfarsitul procedurii legale, asa cum a fost cazul in speta (...).66. In ceea ce priveste existenta in dreptul intern a cailor de atac pe care reclamanta le avea la dispozitie impotriva unei astfel de masuri, Curtea observa ca nu reiese din legislatia relevanta in vigoare la momentul faptelor vreun remediu legal care i-ar fi permis reclamantei sa conteste masura in litigiu. Conform informatiilor furnizate de parti, legislatia nationala a fost modificata dupa faptele cauzei si prevede acum posibilitatea de a contesta suspendarea functiilor (...).67. In ceea ce priveste exemplele de jurisprudenta prezentate de guvern, Curtea constata ca acestea nu sunt in masura sa confirme existenta unei practici interne care i-ar fi permis reclamantei sa aiba acces la o instanta in scopul monitorizarii deciziei de suspendare din functie. In ceea ce priveste decizia nr. 495 din 25 aprilie 2017 a Plenului CSM, Curtea constata ca acest organism, desi si-a recunoscut oficial competenta in materie, a refuzat sa analizeze plangerile unui magistrat plasat intr-o situatie similara cu cea a reclamantei si ca pozitia ei a fost confirmata de Inalta Curte (...). Mai mult, potrivit Guvernului insusi, practica de principiu a CSM a fost de a respinge orice contestatie la masura atacata (...).68. In ceea ce priveste deciziile interne rezumate in scrisoarea CSM din 9 octombrie 2019, acestea nu permit Curtii sa identifice o situatie susceptibila sa confirme existenta unei practici a instantelor interne care autorizeaza examinarea masurii in cauza prin calea de atac mentionata de Guvern (...). Aceasta constatare este intarita de exemplul de jurisprudenta furnizat de reclamanta. Intr-adevar, in acest exemplu, examinarea efectuata de Inalta Curte s-a limitat doar la o revizuire a legalitatii si, prin urmare, nu a vizat necesitatea si proportionalitatea masurii suspendarii din functie (...).69. (...) Curtea considera ca (...) reclamanta nu poate fi trasa la raspundere pentru ca nu a adus contestatia in fata Plenului CSM, dupa cum a sugerat Guvernul. Prin urmare, trebuie respinsa exceptia preliminara de neepuizare a cailor de atac interne ridicata de acesta din urma (...).70. In consecinta, Curtea este de parere ca reclamanta nu a putut beneficia de nicio forma de protectie judiciara in legatura cu decizia de suspendare din functie. (...) In aceste conditii, Curtea considera ca garantiile articolului 6 § 1 din conventie aplicabile procedurilor disciplinare principale sunt aplicabile si suspendarii temporare a functiilor reclamantului (...). Ramane sa se stabileasca daca situatia invocata de catre reclamanta echivaleaza cu o incalcare a articolului 6 § 1 al Conventiei.71. Curtea reitereaza faptul ca dreptul de acces la o instanta nu este absolut. Acest drept poate fi supus unor limitari, cu conditia ca acestea sa nu restrictioneze sau sa reduca accesul justitiabililor la instanta in asa fel sau intr-o asemenea masura, incat sa fie incalcat in esenta sa. In plus, aceste limitari se conciliaza cu articolul 6 § 1 numai daca urmaresc un scop legitim si daca exista o relatie rezonabila de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit (...).72. In speta, Curtea observa in primul rand ca nici legislatia nationala, nici practica interna nu prevedeau, la momentul faptelor, posibilitatea de a supune controlului judecatorului o decizie de suspendare din functie a unui magistrat, in conformitate cu articolul 65/1 din Legea nr. 303 / 2004 (...).73. In plus, Curtea observa ca decizia Curtii Constitutionale (n.r. Decizia CCR 774/2015), invocata de Guvern in sustinerea argumentelor sale (...), nu face decat sa confirme aceasta concluzie, intrucat, in timp ce subliniaza importanta de acces la o instanta in ceea ce priveste aplicarea masurilor provizorii, Curtea Constitutionala a criticat lipsa controlului judiciar al deciziilor de suspendare adoptate la cererea inspectorilor judiciari (...).74. In speta, Curtea nu poate sa nu observe ca decizia CSM din 21 martie 2017 (...) nu a fost examinata si nu ar fi putut fi examinata de catre o instanta ordinara sau de catre un alt organ care exercita functii judiciare (...).75. Mai precis, Curtea constata ca reclamanta a fost privata de dreptul de acces la o instanta in sensul articolului 6 § 1 din Conventie in ceea ce priveste masura suspendarii sale din functie, pe care o avea impusa timp de aproximativ noua luni, intr-o situatie in care ii era imposibil sa isi indeplineasca atributiile de magistrat si sa-si primeasca salariile (...).76. In plus, Curtea a mentionat ca Guvernul nu a furnizat argumente convingatoare pentru a justifica lipsa protectiei judiciare la care a fost supusa reclamanta in prezenta cauza. Simplul fapt ca suspendarea din functie a reclamantei s-a datorat exercitarii de catre ea a dreptului sau de recurs (...) nu poate justifica lipsa controlului judiciar al masurii atacate (...).77. Curtea reaminteste in cele din urma ca Guvernul nu a reusit sa demonstreze eficacitatea niciunui remediu care i-ar fi putut permite reclamantei sa-i fie revizuita de catre instante decizia de suspendare din functie (...).78. In aceste conditii, Curtea considera ca statul parat a incalcat insasi esenta dreptului de acces al reclamantului la o instanta.79. In consecinta, a existat o incalcare a articolului 6 § 1 al Conventiei.Cu privire la pretinsa incalcare a articolului 8 din Conventie80. Reclamanta se plange ca a fost suspendata din functie pe parcursul procedurii disciplinare impotriva ei si ca a fost privata de salariile si contributiile de asigurari sociale pe tot parcursul procedurii, precum si de posibilitatea de a avea alte locuri de munca platite. De asemenea, ea se plange ca informatiile confidentiale din dosarul anchetei disciplinare au fost comunicate presei si ca Plenul CSM a refuzat, la 11 ianuarie 2018, sa-i apere reputatia profesionala in fata campaniei de presa presupus savarsite impotriva ei (...).Reclamanta se bazeaza pe articolul 8 din Conventie, care este formulat dupa cum urmeaza in partea sa rele..

copyright © 2024 mesagerul.ro