BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

CCR A SPART CERCUL VICIOS – Exclusiv. Argumentele avocatului Cr

CCR A SPART CERCUL VICIOS – Exclusiv. Argumentele avocatului Cr

CCR A SPART CERCUL VICIOS – Exclusiv. Argumentele avocatului Cristian Zeiler ce au dus la istorica decizie prin care CCR a desfiintat art. 539 CPP, ce bloca despagubirile pentru arestatii achitati definitiv: „Cerc vicios: pentru despagubiri am nevoie de o hotarare a instantei care sa constate nelegalitatea arestarii. Dupa ramanerea definitiva a achitarii instanta refuza sa mai analizeze o cerere in acest sens a inculpatului achitat”. Infamul RIL 15/2017, combatut cu speta Toni Grebla (Documente CCR A SPART CERCUL VICIOS – Exclusiv. Argumentele avocatului Cristian Zeiler ce au dus la istorica decizie prin care CCR a desfiintat art. 539 CPP, ce bloca despagubirile pentru arestatii achitati definitiv: „Cerc vicios: pentru despagubiri am nevoie de o

Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate argumentele care au dus la Decizia 136/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea intregului articol 539 din Codul de procedura penala, care punea bariere in calea despagubirilor pentru romanii arestati, apoi achitati definitiv. Subliniem: intregul articol 539, chiar daca exceptia a fost ridicata doar pentru alineatul 2 din respectivul text de lege (click aici pentru a citi).Iata mai intai textul art. 539 CPP:„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.Cel care a obtinut rasunatoarea victorie la CCR este avocatul Cristian Zeiler (foto dreapta), din Baroul Hunedoara, care il reprezinta pe omul de afaceri Cristian Marius Nita (foto stanga). Cazul acestuia este mai mult decat spectaculos: arestat preventiv timp de aproape sase luni in 2000, Nita a fost achitat si la fond, si la apel abia in 2016, dupa un parcurs al dosarului pe care Luju.ro il va prezenta in episodul viitor. Ei bine, din 2017 incoace, Cristian Nita se lupta sa obtina daune materiale si morale din partea Tribunalului Dolj.Nici judecatoarea, nici ANAF n-au fost impresionate de drama petentuluiSi aici, cu privire la lupta pentru daune, este destul de mult de povestit, dar deocamdata ne rezumam a spune ca sesizarea Curtii Constitutionale a fost incuviintata la 6 noiembrie 2017 de catre judecatoarea Violeta Florescu de la Tribunalul Dolj in dosarul nr. 5090/63/2017. Dupa cum veti vedea in documentele anexate la final, desi a aprobat trimiterea exceptiei la CCR (strict pe motive de admisibilitate, adica de forma), magistrata si-a exprimat un punct de vedere nefavorabil, sustinand ca exceptia ar trebui respinsa, pe motiv ca exista deja jurisprudenta nefavorabila a Curtii Constitutionale (mai precis, deciziile 48 din 16 februarie 2016, 179 din 29 martie 2016, 271 din 10 mai 2016 si 139 din 9 martie 2017). La fel a argumentat ANAF Craiova – prin directorul Silviu Mircea Pirvuletu – in punctul de vedere trimis catre CCR.Totusi, asa cum maestrul Zeiler a argumentat in pledoaria sustinuta in fata instantei de contencios constitutional, toate cele patru decizii ale Curtii Constitutionale enumerate mai sus au fost pronuntate inainte de oribila Decizie nr. 15 din 18 septembrie 2017, prin care completul condus de vicepresedinta ICCJ Gabriela Bogasiu a hotarat ca o achitare definitiva nu este suficienta pentru ca un inculpat arestat sa poata obtine daune morale, ci acesta trebuie sa obtina o hotarare judecatoreasca separata, prin care sa-i fie recunoscut caracterul nelegal al detentiei preventive (click aici pentru a citi).Un asemenea ghinion s-a abatut si asupra lui Cristian Nita, care le-a cerut fara succes sectiilor penale ale Tribunalului Alba, apoi Curtii de Apel Alba Iulia sa constate nelegalitatea arestului preventiv la care fusese supus in 2000. Astfel, s-a creat „un cerc vicios, cata vreme, pentru a obtine despagubiri pentru arestare nelegala, am nevoie de o hotarare a instantei penale, care sa constate nelegalitatea arestarii, iar, ulterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, instanta penala refuza sa mai analizeze o cerere formulata in acest sens de catre fostul inculpat achitat”, a argumentat avocatul Cristian Zeiler. Astfel, avocatul i-a cerut Curtii Constitutionale sa-si revizuiasca jurisprudenta, tinand cont de faptul ca intre timp, dupa cele patru decizii nefavorabile ale CCR, aparuse RIL-ul de mai sus.Abuzul Binomului impotriva lui Toni Grebla, adus in fata CCRDemn de mentionat este faptul ca maestrul Cristian Zeiler i-a oferit Curtii Constitutionale doua exemple concrete de justitiabili care nu puteau beneficia de despagubiri din cauza aberantului text din Codul de procedura penala, inrautatit de si mai aberantul RIL. Este vorba in primul rand despre fostul judecator CCR Toni Grebla, achitat si in prima instanta, si definitiv dupa ce Directia Nationala Anticoruptie il retinuse 24 de ore, defilandu-l prin fata presei si prezentandu-l ca pe ultimul corupt. Al doilea exemplu se refera la cazul timisoreanului Alexandru Ioan Riti, retinut de procurorul Flavius Cristea pentru o acuzatie falsa de omor, tinut in arest preventiv timp de 283 de zile, apoi achitat si in prima, si in a doua instanta. Cu toate acestea, in 2014-2015, atat judecatoarea Andra Andrei (de la Tribunalul Timis), cat si magistratii Lidia Barac si Florin Vivi Suiu (de la Curtea de Apel Timisoara) i-au refuzat lui Riti cei 20.000 de lei, cat cerea ca daune morale (click aici pentru a citi).Incheiem, mentionand ca procesul lui Cristian Nita pentru daune materiale si morale continua la Tribunalul Dolj, tot in cauza nr. 5090/63/2017. Judecatorul Daniel Fanel Stancu a stabilit urmatorul termen pentru data de 6 septembrie 2021.Redam argumentele avocatului Cristian Zeiler la Tribunalul Dolj, apoi la Curtea Constitutionala (expuse intr-un memoriu, apoi in notele scrise trimise inainte ca CCR sa se pronunte):„Referitor la exceptia de neconstitutionalitate invocata, precizez ca art. 539 alin 2 Cod proc.pen. este neconstitutional, el fiind contrar art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita daca se interpreteaza in sensul in care persoana areata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu benefidaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive.Raportat la Decizia nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, este evident ca, in prezent, aceasta este interpretarea oficiala a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen.Insa aceasta interpretare este una restrictiva, care este de natura sa obstructioneze realizarea scopului urmarit de legiuitor prin aceasta norma, [respectiv] acela de a permite repararea prejudiciului cauzat prin privarea nelegala de libertate in cursul procesului penal, finalizat prin achitare, intrucat constituie eroare judiciara si situatia in care o persoana este arestata preventiv in cursul procesului, iar, la final, aceasta este achitata definitiv pe motivul lipsei de vinovatie. Or, art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita prevede ca statul raspunde patrimonial pentru erorile judiciare savarsite in procesele penale, insa acest drept este total golit de continut daca o persoana impotriva careia s-a dispus masura arestarii preventive si care a fost achitata prin hotarare definitiva nu poate beneficia de despagubiri pentru paguba produsa de arestare doar prin prisma hotararii de achitare. Astfel, textul art. 539 alin. 2 Cod procedura penala va permite savarsirea de abuzuri in cursul procesului penal, ce se vor concretiza in privari arbitrare de libertate, de vreme ce, si in situatia achitarii persoanelor vizate de privarea de libertate, statul nu va raspunde patrimonial, pentru ca nicio instanta penala nu va fi dispusa sa pronunte o hotarare care sa constate caracterul nelegal al masurii arestarii preventive.Desi au mai fost pronuntate decizii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 CPP, apreciez ca este necesara schimbarea jurisprudentei deja formate a Curtii Constitutionale prin prisma celor aratate, sens in care trebuie avuta in vedere si Decizia nr. 255/20.09.2001 a Curtii Constitutionale, care, in considerentele sale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 504 alin. 2 Cod proc.pen. vechi, a statuat, printre altele, ca, citez: ...textul este neconstitutional in masura in care este inteles – contrar prevederilor art. 48 alin. (3) din Constitutie – ca nu are dreptul la repararea pagubei persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata in temeiul oricaruia dintre cazurile de achitare prevazute de Codul de procedura penala.Desi decizia Curtii Constitutionale aratata analizeaza exceptia de neconstitutionalitate a art. 504 alin. 2 din vechiul Cod de procedura penala, considerentele sale sunt valabile si in ce priveste art. 539 alin. 2 din actualul Cod de procedura penala, acest din urma text flind contrar art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita daca se interpreteaza in sensul in care persoana arestata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu beneficiaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive.Pentru aceste motive, solicit a se dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen., careia ii solicit sa admita exceptia si sa constate ca acest text este neconstitutional daca se interpreteaza in sensul in care persoana arestata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu beneficiaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive”.„Examinand fisa privind jurisprudenta Curtii Constitutionale in urma accesarii pe cale electronica a dosarului cu numarul de mai sus, am observat ca au mai fost pronuntate patru decizii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. 2010.Va rog insa sa observati ca toate aceste decizii au fost pronuntate anterior deciziei nr. 15/18.09.2017 a...

copyright © 2021 mesagerul.ro