BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

COALITIA AVOCATILOR – Toni Neacsu si alti 51 de avocati ii cer

COALITIA AVOCATILOR – Toni Neacsu si alti 51 de avocati ii cer presedintelui CSM Bogdan Mateescu sesizarea CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca Parlamentul nu a respectat decizii ale CCR. Legislativul nu a introdus in Legea 55/2020 posibilitatea ca romanii sa conteste in instanta actele starii de alerta si sa obtina solutia definitiva intr-un termen rezonabil, inainte ca Guvernul sa emita o noua HG de prelungire a starii de alerta (Memoriul) COALITIA AVOCATILOR – Toni Neacsu si alti 51 de avocati ii cer presedintelui CSM Bogdan Mateescu sesizarea CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca Parlamentul nu a respectat decizii ale CCR. Legislativul nu a introdus in

COALITIA AVOCATILOR – Toni Neacsu si alti 51 de avocati ii cer presedintelui CSM Bogdan Mateescu sesizarea CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca Parlamentul nu a respectat decizii ale CCR. Legislativul nu a introdus in Legea 55/2020 posibilitatea ca romanii sa conteste in instanta actele starii de alerta si sa obtina solutia definitiva intr-un termen rezonabil, inainte ca Guvernul sa emita o noua HG de prelungire a starii de alerta (Memoriul) COALITIA AVOCATILOR – Toni Neacsu si alti 51 de avocati ii cer presedintelui CSM Bogdan Mateescu sesizarea CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca Parlamentul nu a respectat decizii ale CCR. Legislativul nu a introdus in

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu (foto 2), are ocazia ca macar acum, in ultimele luni de mandat, sa-si spele pacatele, legandu-si numele de o actiune benefica pentru toti romanii.Joi, 21 octombrie 2021, cincizeci si doi de avocati – printre care Adrian Toni Neacsu (foto 1), Elena Radu, Mikolt Kapcza, Gabriel Marin, Silva Uscov, Cosmina Cerva, Corina Sacrieru si Dan Chitic – i-au trimis judecatorului Mateescu un memoriu prin care ii solicita sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu un conflict juridic de natura constitutionala provocat de faptul ca Parlamentul refuza sa puna in aplicare mai multe decizii ale CCR.Este vorba despre deciziile 392 si 416 din 2021, in care instanta de contencios constitutional ii impune Legislativului sa introduca in Legea nr. 55/2020 (privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19) termene rezonabile, care sa nu depaseasca 30 de zile, in care romanii sa poata obtine din partea instantelor hotarari definitive (subliniem: definitive) in procesele in care ataca acte ale starii de alerta (hotarari de Guvern, ordine de ministri, hotarari de CNSU etc.). Altminteri, vedem cu totii cum degeaba o instanta anuleaza o HG de prelungire a starii de alerta, cata vreme Executivul emite alta hotarare, iar mascarada se prelungeste la nesfarsit.Situatia este cu atat mai alarmanta, cu cat nici Legea nr. 55/2020, nici Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu le permit justitiabililor sa obtina din partea instantelor suspendarea actelor emise in contextul pandemiei pana la pronuntarea hotararii judecatoresti definitive, subliniaza cei 52 de avocati.Concret, permitand sa continue starea de lucruri in care ne aflam, Parlamentul incalca trei drepturi din Constitutie: dreptul de acces la justitie, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica de a se indrepta impotriva acelei autoritati publice, precum si garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice.La randul lui, Parlamentul da dovada nu de neglijenta, ci de-a dreptul de rea-credinta, cata vreme are pe ordinea de zi mai multe proiecte de modificare a Legii 55/2020, insa niciunul in sensul celor dictate de Curtea Constitutionala in materie de celeritate a instantelor.Redam principalele fragmente din memoriul celor 52 de avocati:„Va rugam sa analizati posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei, in baza art. 146 lit. e) din legea fundamentala si art. 24 alin. 3 lit. f) din Legea nr. 317/2004, in vederea solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Autoritatea Judecatoreasca, respectiv instantele judecatoresti, pe de alta parte, conflict determinat de refuzul legiuitorului de a reglementa o procedura de judecata in materia actiunilor in contencios administrativ prevazute de Legea nr. 55/2020, asa cum vom arata in cele ce urmeaza.Situatia factualaIn Monitorul Oficial nr. 688 din 12 iulie 2021 a fost publicata Decizia CCR nr. 392/08.06.2021 prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu referire la art. 42 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, precum si solutia legislativa din art. 72 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, potrivit careia dispozitiile acestei legi se completeaza cu reglementarile de drept comun aplicabile in materie in ceea ce priveste solutionarea actiunilor formulate impotriva hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau se inceteaza starea de alerta, precum si a ordinelor si a instructiunilor prin care se stabileste aplicarea unor masuri pe durata starii de alerta, sunt neconstitutionale.In considerente [par. 49] Curtea Constitutionala a aratat ca, in vederea inlaturarii viciului de neconstitutionalitate constatat si a asigurarii unei reglementari clare, ca sa garanteze in mod efectiv si eficient accesul la justitie al persoanelor ale caror drepturi sau interese au fost incalcate prin emiterea unor hotarari ale Guvernului, ordine sau instructiuni ale ministrilor pentru punerea in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr. 55/2020, legiuitorul este chemat sa reglementeze o procedura al carei continut sa fie usor identificabil, clar si previzibil sub aspectul consecintelor si care sa asigure posibilitatea solutionarii cauzelor in regim de urgenta, intr-un termen foarte scurt, astfel incat hotararile pronuntate sa fie apte sa inlature in mod concret si eficient consecintele actelor administrative atacate, in perioada in care acestea produc efecte.Decizia nr. 392/2021 a fost intarita prin Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 814 din 25 august 2021), prin care s-a retinut ca viciul de neconstitutionalitate circumscris inexistentei unei cai de atac efective in ceea ce priveste contestarea hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau inceteaza starea de alerta si a actelor subsecvente a fost sanctionat prin pronuntarea primei decizii si s-a aratat [paragraful 63] ca “reglementarea concreta a elementelor care determina efectivitatea accesului la justitie in cazul contestarii hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau inceteaza starea de alerta si a actelor subsecvente reprezinta o obligatie pozitiva ce intra in competenta legiuitorului, acesta fiind obligat sa intervina prin adoptarea unui cadru legislativ, care sa respecte principiul proportionalitatii restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale.”In rezumat, in cele doua decizii Curtea Constitutionala a retinut ca in cazul atacarii in justitie a actelor administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces efectiv la instanta s-ar realiza doar in masura in care hotararea pronuntata de instanta de judecata ar determina, odata cu constatarea nelegalitatii actului administrativ atacat, inlaturarea efectelor acestuia si a consecintelor sale, in termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative (respectiv maxim 30 de zile), ca nici Legea nr. 55/2020, si nici Legea nr. 554/2004 nu cuprind dispozitii procedurale care sa garanteze solutionarea cauzelor care au ca obiect actele administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020 intr-un termen scurt, care sa asigure un drept efectiv de acces la instanta, iar suspendarea executarii acestor acte administrative normative pana la solutionarea de urgenta a recursului, nu este posibila (ca urmare a dispozitiilor Legii nr. 554/2004), astfel incat aplicarea procedurii de judecata reglementata de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 face imposibila pronuntarea unei hotarari intr-un termen mai scurt de 30 de zile, iar efectele acestei hotarari nu sunt apte sa inlature in mod concret consecintele actelor administrative emise in temeiul Legii nr. 55/2020.Curtea Constitutionala a retinut ca prin nereglementarea unei proceduri de urgenta se incalca dispozitiile constitutionale ale art. 21, art. 52 si art. 126 alin. (6), respectiv dreptul de acces la justitie, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica si garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice.Se poate observa ca prin cele doua decizii s-au statuat de catre CCR urmatoarele aspecte:- actele administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020 pot fi atacate in fata instantei de contencios administrativ, in temeiul art. 52, al art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei si al dispozitiilor continute in legea speciala in materie, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;- art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 inlatura expres de la aplicare Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca act normativ aplicabil in materia contestarii actelor administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020, fara ca Legea nr. 55/2020 sa contina o alta norma expresa care sa instituie o procedura speciala de contestare, ceea ce are drept consecinta practica sustragerea de la controlul judecatoresc a acestor acte administrative;- in cazul atacarii in justitie a actelor administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces efectiv la instanta s-ar realiza doar in masura in care hotararea pronuntata de instanta de judecata ar determina, odata cu constatarea nelegalitatii actului administrativ atacat, inlaturarea efectelor acestuia si a consecintelor sale, in termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative;- nici Legea nr. 55/2020, si nici Legea nr. 554/2004 nu cuprind dispozitii procedurale care sa garanteze solutionarea cauzelor care au ca obiect actele administrative normative emise in temeiul Legii nr. 55/2020 intr-un termen scurt, care sa asigure un drept efectiv de acces la instanta, iar suspendarea executarii acestor acte administrative normative pana la solutionarea de urgenta a recursului, nu este posibila (ca urmare a dispozitiilor Legii nr. 554/2004).- aplicarea procedurii de judecata reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ar face imposibila pronuntarea unei hotarari intr-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel incat efectele acestei hotarari nu ar fi apte sa inlature in mod concret consecintele actelor administrative emise in temeiul Legii nr.55/2020;- Legea nr. 55/2020 nu garanteaza cetatenilor dreptul de acces efectiv la instanta;- pentru asigurarea unei reglementari clare, ca sa garanteze in mod efectiv si eficient accesul la justitie al persoanelor ale caror drepturi sau interese au fost incalcate prin emiterea de acte administrative normative in temeiul Legii nr. 55/2020, Parlamentul trebuie sa reglementeze o procedura al carei continut sa fie usor identificabil, clar si previzibil sub aspectul consecintelor si care sa asigure posibilitatea solutionarii cauzelor in regim de urgenta, intr-un termen foarte scurt, astfel incat hotararile pronuntate sa fie apte sa inlature in mod concret si eficient consecintele actelor administrative atacate, in perioada in care acestea produc efecte.Ulterior datei de 12 iulie 2021, in Parlamentul Romaniei nu s-a inregistrat nicio initiativa legislativa de modificare a Legii nr. 55/2020 in sensul solicitat de Curtea Constitutionala, respectiv de introducere a unei proceduri de judecata care sa garanteze existenta unei cai de atac efective in ceea ce priveste contestarea hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau inceteaza starea de alerta si a actelor subsecvente. Omisiunea este una intentionata, intrucat la Camera Deputatilor si Senat s-au inregistrat ulterior acestei date alte proiecte sau propuneri legislative avand ca obiect tocmai modificarea Legii nr. 55/2020 (Senat – L154/2021, L171/2021, L335/2021, L448/2021, Camera Deputatilor – PL-x 327/14.09.2021, Pl-x 393/27.09.2021). De asemenea, potrivit regulamentelor proprii de organizare si functionare, in ambele camere exista Comisia pentru constitutionalitate, al carui obiect principal de activitate il constituie tocmai punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala cu dispozitiile Constitutiei Romaniei.Ca urmare a omisiunii Parlamentului, instantele de contencios administrativ sunt in imposibilitate de a solutiona actiunile in anulare formulate potrivit art. 71, 72 din Legea 55/2000 in termenul de maximum 30 de zile in care actele administrative emise in starea de alerta sunt in vigoare, puterea judecatoreasca fiind practic blocata in rolul sau constitutional de a asigura controlul legalitatii actelor administrative.Desi instantele de judecata au incercat inclusiv folosirea procedurii ordonantei presedintiale, cea mai rapida procedura prevazuta de Codul de procedura civila, in practica nu exista nici macar o hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata in intervalul de 30 de zile, iar termenele de judecata acordate in zecile de dosare cu care au fost investite sunt de ordinul lunilor de zile. (...)Admisibilitatea conflictului juridic de natura constitutionala (...)C. Natura constitutionala a conflictuluiConflictul ce ar urma sa fie dedus, spre solutionare, Curtii Constitutionale vizeaza in mod cert continutul si intinderea atributiilor constitutionale ale autoritatilor publice aflate in conflict si rezolvarea unei situatii juridice conflictuale a carei nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei.Astfel, in jurisprudenta sa evolutiva, dezvoltata in privinta competentei ce i-a fost atribuita prin art. 146 lit. e) din Constitutie, instanta de contencios constitutional a stabilit continutul notiunii de „conflict juridic de natura constitutionala” dintre autoritatile publice, pentru ca, mai apoi, sa examineze situatia litigioasa dedusa judecatii prin raportare la cadrul astfel fixat.Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, conflictul juridic de natura constitutionala presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei ori in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005).Totodata, conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale (Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008).Mai mult, Curtea a statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie „stabileste competenta Curtii de a so...

copyright © 2021 mesagerul.ro