Mesagerul.ro

DRAGNEA A INVINS COMISIA EUROPEANA LA CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene i-a dat castig de cauza fostului lider PSD Liviu Dragnea in dosarul in care a dat in judecata Comisia Europeana. Dragnea a acuzat CE ca nu i-a respectat dreptul la aparare atunci cand a intervenit pentru a nu i se permite accesul la Raportul OLAF, care a stat la baza dosarului Tel Drum de la DNA. CJUE: "Tribunalul a savarsit o eroare... Se impune anularea ordonantei" (Hotararea) DRAGNEA A INVINS COMISIA EUROPEANA LA CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene i-a dat castig de cauza fostului lider PSD Liviu Dragnea in dosarul in care a dat in judecata Comisia Europeana. Dragnea a acuzat CE ca nu i-a respectat dreptul la aparare

DRAGNEA A INVINS COMISIA EUROPEANA LA CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene i-a dat castig de cauza fostului lider PSD Liviu Dragnea in dosarul in care a dat in judecata Comisia Europeana. Dragnea a acuzat CE ca nu i-a respectat dreptul la aparare atunci cand a intervenit pentru a nu i se permite accesul la Raportul OLAF, care a stat la baza dosarului Tel Drum de la DNA. CJUE: Tribunalul a savarsit o eroare... Se impune anularea ordonantei (Hotararea) DRAGNEA A INVINS COMISIA EUROPEANA LA CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene i-a dat castig de cauza fostului lider PSD Liviu Dragnea in dosarul in care a dat in judecata Comisia Europeana. Dragnea a acuzat CE ca nu i-a respectat dreptul la aparare

Victorie pentru Liviu Dragnea (foto stanga) la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in fata Comisiei Europene (CE). Judecatorii CJUE au decis, joi, 13 ianuarie 2022, rejudecarea procesului de catre Tribunalul Uniunii Europene in care fostul lider PSD Liviu Dragnea a contestat raspunsul Comisiei Europene la cererea pe care acesta o formulase si care viza accesul la documentele Raportului OLAF, care a stat la baza aparitiei dosarului Tel Drum, deschis de Directia Nationala Anticoruptie (DNA): "Tribunalul a savarsit o eroare de drept atunci cand a statuat, la punctul 69 din ordonanta atacata, ca refuzul accesului la documentele solicitate in scrisoarea din 22 august 2018 nu putea fi considerat un act definitiv care poate face obiectul unei actiuni in anulare", a retinut CJUE.Drepturile omului sunt un lux si pentru Comisia EuropeanaIn actiunea sa, Liviu Dragnea a aratat ca nu a putut face contestatii fata de mentiunile cuprinse in Raportul Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), un aport esential avand in acest sens interventia Comisiei Europene in cauza, fiindu-i incalcat astfel dreptul la aparare si prezumtia de nevinovatie: "Se impune anularea ordonantei atacate in masura in care, prin aceasta, Tribunalul a respins ca inadmisibila actiunea recurentului in partea in care viza anularea refuzului OLAF, cuprins in scrisoarea in litigiu, de a-i acorda accesul la documentele solicitate in scrisoarea sa din 22 august 2018", a precizat CJUE in motivarea solutiei.De retinut este ca in perioada in care aceste actiuni se petreceau la Tribunalul UE, in fruntea Comisiei Europene se afla nimeni altul decat Frans Timmermans (foto dreapta), care ocupa functia de prim-vicepresedinte al CE, cel care, pe parcursul mandatului sau a intervenit nepermis in treburile interne ale Romaniei, trasand directii si impunand conditii de tot felul in numele MCV si nu numai.CJUE a anulat astfel Ordonanta Tribunalului Uniunii Europene din 12 mai 2020 retinand ca Tribunalul UE, "a respins ca inadmisibila actiunea formulata de domnul Liviu Dragnea avand ca obiect anularea scrisorii Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF) din 1 octombrie 2018 pentru motivul ca, prin aceasta scrisoare, acesta din urma a refuzat sa ii acorde accesul la documentele solicitate in scrisoarea sa din 22 august 2018"."Anuleaza Ordonanta Tribunalului Uniunii Europene din 12 mai 2020, Dragnea/Comisia (T-738/18, nepublicata, EU:T:2020:208), in masura in care, prin aceasta, Tribunalul a respins ca inadmisibila actiunea formulata de domnul Liviu Dragnea avand ca obiect anularea scrisorii Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF) din 1 octombrie 2018 pentru motivul ca, prin aceasta scrisoare, acesta din urma a refuzat sa ii acorde accesul la documentele solicitate in scrisoarea sa din 22 august 2018.Trimite cauza Tribunalului Uniunii Europene pentru ca acesta sa se pronunte cu privire la acest capat de cerere de anulare", precizeaza Curtea de Justitiei a Uniunii Europene in Hotararea din 12 ianuarie 2022 pe care Lumea Justitiei o prezinta integral la finalul articolului.Hotararea CJUE pune in cap dosarul Tel DrumSolutia CJUE de joi, 13 ianuarie 2022, este extrem de relevanta pe plan national, daca tinem cont de faptul ca se rasfrange direct asupra Raportului OLAF care sta la baza dosarului Tel Drum deschis de DNA, dosar penal in care Liviu Dragnea era acuzat de constituire de grup infractional organizat, abuz in serviciu si infractiuni de deterunarea fondurilor europene in favoarea companiei Tel Drum, fapte pe care le-ar fi savarsit in calitatea sa de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman.Sustinem aceasta caci, odata cu admiterea recursului lui Liviu Dragnea de catre CJUE, prin rejudecarea solicitarii sale formulate la Tribunalul UE va putea fi admisa solicitarea sa de acces la documentele din Raport si formularea de aparari in vederea lamuririi pretinselor infractiuni constatate de OLAF in Raport.Hotararea CJUE vine ca urmare a procedurii initiate de avocata Maria Vasii, in numele lui Liviu Dragnea, si sustinuta in fata instantelor europene, la recomandarea avocatei Vasii, de catre avocatul Bernard O Connor din Bruxelles.Prin aceasta actiune, Liviu Dragnea a reclamat Comisia Europeana la Tribunalul UE pe motiv ca nu i-a respectat dreptul la aparare si prezumtia de nevinovatiei in cauza privind pretinse fraude cu fonduri europene investigate de OLAF la firma Tel Drum, motiv pentru care a solicitat anularea Raportului OLAF din care reiesea ca ar fi savarsit fapte de deturnare de fonduri.Concret, Dragnea, prin aparatoarea sa Maria Vasii, a criticat faptul ca OLAF nu i-a permis sa formuleze observatii cu privire la concluziile analizei cuprinse in Raport, OLAF raspunzandu-i in final, prin scrisoarea in litigiu ca "recurentul nu era o „persoana vizata” de investigatiile anterioare", astfel ca "acesta nu se poate prevala de drepturile procedurale prevazute la articolul 9 din Regulamentul nr.883/2013 si ca nu putea avea acces la documentele pe care le solicitase".Avand acest raspuns din partea OLAF, Liviu Dragnea a introdus la Tribunalul Uniunii Europene o actiune care avea ca obiect anularea scrisorii in litigiu a OLAF. Surpriza, in timpul judecatii, la dosar a fost depusa de catre Comisia Europena o exceptie de inadmisibilitate a acestei actiuni, motivat de art. 130 alin 1 din Regulamentul de procedura al Tribunalului.In urma judecarii cauzei, Tribunalul UE a decis in mai 2020 respingerea actiunii lui Dragnea impotriva Comisiei Europene drept inadmisibila, solutie care a fost atacata cu recurs de catre aparatorii fostului lider PSD si, conform solutiei CJUE, castigata cu succes de Liviu Dragnea, pe baza argumentelor juridice invocate in cadrul procesului de aparatorii sai.Iata ce a retinut Curtea de Justitiei a Uniunii Europene in Hotararea prin care a dat castig de cauza lui Liviu Dragnea:"Aprecierea Curtii63 Cu titlu introductiv, trebuie amintit ca procedura de acces la documentele institutiilor se desfasoara in doua etape si ca raspunsul la o cerere initiala, in sensul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001, nu constituie decat o prima luare de pozitie, in principiu nesupusa cailor de atac. Cu toate acestea, cu titlu exceptional, atunci cand o institutie isi adopta pozitia in mod definitiv printr-un astfel de raspuns, acesta este susceptibil sa faca obiectul unei actiuni in anulare (a se vedea Hotararea din 2 octombrie 2014, Strack/Comisia, C-127/13 P, EU:C:2014:2250, punctul 36 si jurisprudenta citata).64 Astfel cum a aratat in esenta doamna avocata generala la punctul 74 din concluzii, faptul ca, in raspunsul sau, institutia in cauza omite sa informeze solicitantul, conform articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001, ca are dreptul de a prezenta o cerere de confirmare in temeiul articolului 7 alineatul (2) din acest regulament reflecta caracterul definitiv al acestui raspuns.65 In plus, in masura in care Comisia opune celui de al doilea motiv al recurentului faptul ca argumentele formulate in sustinerea acestuia tin de aprecierea faptelor de catre Tribunal si nu sunt supuse, cu acest titlu, controlului Curtii sesizate cu un recurs, trebuie amintit ca incadrarea juridica a unui fapt sau a unui act precum o scrisoare, efectuata de Tribunal, este o chestiune de drept care poate fi invocata in cadrul unui recurs (Hotararea din 23 noiembrie 2017, Bionorica si Diapharm/Comisia, C-596/15 P si C-597/15 P, EU:C:2017:886, punctul 55, precum si jurisprudenta citata).66 In speta, din ordonanta atacata reiese ca OLAF nu l-a informat pe recurent cu privire la dreptul sau de a prezenta o cerere de confirmare in temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001.67 Desigur, din aceasta ordonanta rezulta de asemenea ca, in scrisoarea din 22 august 2018, recurentul nu a mentionat Regulamentul nr. 1049/2001 si ca numai in inscrisurile depuse la Tribunal a precizat pentru prima data ca cererea sa de acces la documente formulata in scrisoarea mentionata fusese formulata in temeiul articolului 6 din regulamentul mentionat.68 Cu toate acest..

copyright © 2024 mesagerul.ro