Curtea de Apel Bucuresti are ocazia sa creeze o jurisprudenta de referinta in dreptul romanesc in ceea ce priveste constatarea nelegala a detentiei unei persoane. Asta in cazul in care CAB va admite apelul formulat de catre fostul presedinte al PSD Liviu Dragnea (foto 1) impotriva sentintei prin care Tribunalul Bucuresti i-a respins actiunea de habeas corpus. Cazul este unul cat se poate de interesant sub aspect teoretic, intrucat nu exista jurisprudenta relevanta in urma deciziei Curtii Constitutionale privind completurile specializate si – mai important decat atat – se pune in discutie insasi competenta CCR in raport cu principiile Curtii Europene a Drepturilor Omului.Amintim ca in ianuarie 2020 fostul sef al Camerei Deputatilor a introdus actiunea la Tribunalul Bucuresti, cerand ca instanta sa constate nelegalitatea detentiei lui, in raport cu Decizia nr. 417/2019, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca dosarele de coruptie trebuie judecate de catre completuri specializate in aceasta materie. Sintetic spus: Dragnea a argumentat ca se afla ilegal in inchisoare, avand in vedere ca la fond fusese condamnat de catre un complet nespecializat in judecarea faptelor de coruptie. De altfel, amintim ca solutia definitiva de condamnare nu a fost pronuntata in unanimitate, judecatoarea ICCJ Alexandra Rus facand opinie separata in sensul trimiterii cauzei la rejudecare.Revenind la dosarul de habeas corpus al lui Liviu Dragnea, trebuie sa spunem ca dupa o declinare de competenta la Inalta Curte de Casatie si Justitie si dupa ce ICCJ a intors dosarul, judecatoarea TMB Maria Manuela Orzata a respins actiunea. Motivele le veti putea citi mai jos, combatute de Dragnea prin cererea de apel.Iata mai intai minuta sentintei nr. 490/2020 din 9 iunie 2020 (dosar nr. 65/3/2020*):„Respinge cererea intitulata habeas corpus, formulata de petentul condamnat DRAGNEA NICOLAE LIVIU, ca nefondata. In baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedura penala, obliga petentul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi, 09.06.2020”.Dragnea nu a renuntat la lupta, formuland contestatie, primul termen fiind stabilit de catre judecatoarele CAB Mihaela Raluca Andras si Cristina Grecu pentru ziua de joi, 20 august 2020. Fostul lider social-democrat este aparat de catre avocatii Corneliu-Liviu Popescu (foto 2 dreapta) si Flavia Teodosiu (foto 2 stanga).Avocatii Popescu si Teodosiu pot deveni deschizatori de drumuriSpuneam la inceput ca actiunea lui Liviu Dragnea este deosebit de importanta din punct de vedere juridic, intrucat, daca va fi admisa, ea va constitui o jurisprudenta extrem de relevanta pentru romanii care se afla in inchisoare, condamnati cu incalcarea unei decizii a Curtii Constitutionale. Este vorba despre Decizia nr. 417/2019, prin care CCR a constatat conflictul juridic de natura constitutionala aparut intre Parlament si ICCJ, din cauza ca instanta suprema incalcase Legea nr. 78/2000 si nu constituise completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a dosarelor de coruptie. Foarte important insa este al doilea paragraf al minutei (dispozitivului) deciziei, unde Curtea Constitutionala impune rejudecarea dosarelor solutionate in prima instanta de catre complete ICCJ nespecializate, in masura in care sentintele nu au devenit definitive (vezi facsimil).Or, aici este cheia: Liviu Dragnea nu contesta legalitatea condamnarii primite la fond, din partea unui complet de trei magistrati supremi (intrucat ea a devenit definitiva), ci starea propriu-zisa de detentie, care nu s-a consumat, politicianul aflandu-se inca in inchisoare. Aceasta detentie vine ca urmare a condamnarii de la fond, pronuntate de catre un complet de 3 ICCJ nespecializat in judecarea spetelor de corupti..
