Mesagerul.ro

JUDECATORUL JABRE FACE ISTORIE – Amer Jabre de la Curtea de Ape

JUDECATORUL JABRE FACE ISTORIE – Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat obligativitatea purtarii mastii in spatii publice inchise si deschise: „Dreptul la viata privata implica dreptul fiecaruia de a dispune de propriul corp... Obligarea de a amplasa pe fata un material e ingerinta in drepturile la viata privata si la propria imagine... Incalcarea demnitatii umane si a integritatii persoanei” (Sentinta) JUDECATORUL JABRE FACE ISTORIE – Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat obligativitatea purtarii mastii in spatii publice inchise si deschise: „Dreptul la viata privata implica dreptul fiecaruia de a dispune de propriul corp... Obligarea d

JUDECATORUL JABRE FACE ISTORIE – Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat obligativitatea purtarii mastii in spatii publice inchise si deschise: „Dreptul la viata privata implica dreptul fiecaruia de a dispune de propriul corp... Obligarea de a amplasa pe fata un material e ingerinta in drepturile la viata privata si la propria imagine... Incalcarea demnitatii umane si a integritatii persoanei” (Sentinta) JUDECATORUL JABRE FACE ISTORIE – Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat obligativitatea purtarii mastii in spatii publice inchise si deschise: „Dreptul la viata privata implica dreptul fiecaruia de a dispune de propriul corp... Obligarea d

Judecatorul Amer Jabre (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti, este iarasi intr-o forma de zile mari: a elaborat o noua hotarare demna de a fi prezentata in toate cercurile de specialitate juridica din Romania.Miercuri, 12 ianuarie 2022, Jabre a motivat sentinta nr. 1950/2021, pronuntata la 16 decembrie in dosarul nr. 87/2/2021, prin care a desfiintat obligativitatea purtarii mastilor – atat in spatii deschise, cat si in spatii inchise.Iata minuta sentintei:„Respinge cererea de interventie accesorie a petentului MAI in favoarea paratului Guvernul Romaniei, ca inadmisibila in principiu. Respinge exceptia lipsei de obiect a actiunii, ca neintemeiata. Respinge exceptia lipsei de interes, ca neintemeiata. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului CNSU.Admite in parte actiunea introdusa impotriva paratului Guvernul Romaniei. Anuleaza in parte a HG nr.1065/2020, respectiv art.1 din anexa nr.2.Mentine in rest hotararea atacata. Respinge actiunea impotriva paratului CNSU, ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei, azi, 16.12.2021”.Un pompier a dat statul in judecataTotul a inceput la 8 ianuarie 2021, cand plutonierul major Catalin Irinel Balauca de la ISU Bucuresti a atacat la Curtea de Apel Bucuresti Hotararea de Guvern nr. 1065/2020 privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2020 pana in ianuarie 2021. Nu vom insista asupra argumentelor, intrucat le gasiti in motivarea integrala, anexata la final. Va spunem doar ca magistratul Amer Jabre a refuzat anularea integrala a HG-ului, desfiintand doar articolul 1 din anexa nr. 2, prin care Executivul a prelungit obligativitatea purtarii mastilor deopotriva in spatiile publice inchise si in cele deschise (deci inclusiv pe strada si chiar daca strada este pustie).La fel ca la precedenta sentinta de mare efect, care merita sa devina material didactic (prin care Jabre a anulat HG 636, 678 si 730 din 2021 privind prelungirea starii de alerta din iunie pana in august – click aici pentru a citi), si de data aceasta magistratul CAB a pornit de la lucruri de baza – mai precis, de la o serie de drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viata privata, dreptul la propria imagine, dreptul la demnitate umana si dreptul la integritate personala.Judecatorul a pornit de la articolul 53 din Constitutie:„Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.Problema nu este la partea legata de restrangerea unor drepturi prin lege (intrucat exista Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19), ci la teza finala a alineatului 2 de mai sus: „fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”. Or, dupa cum veti vedea in cele ce urmeaza, obligarea individului sa poarte masca fara explicatii stiintifice reale asupra beneficiilor acestei masti in combaterea raspandirii unui virus nu face altceva decat sa-i incalce drepturile enumerate mai sus (la viata privata, la propria imagine, la demnitate umana si la integritate personala). In plus, statul roman nici macar nu s-a obosit sa caute o metoda de protejare a indivizilor fata de SARS-CoV-2 mai putin invaziva decat impunerea purtarii unei bucati de material textil care ingreuneaza respiratia, puncteaza Jabre.Totodata, judecatorul arata ca exista o problema si in privinta scopului urmarit (apararea sanatatii publice), cata vreme Guvernul nu a atestat punctual existenta unei epidemii pe teritoriul Romaniei, ci doar s-a multumit sa certifice la modul general existenta pandemiei de coronavirus, fara vreo precizare legata de tara noastra. Amintim ca aceasta idee a fost expusa in detaliu de Amer Jabre in celebra sentinta prin care a stabilit inexistenta hotararii CNSU de certificare a pandemiei in Romania (click aici pentru a citi) si a fost reluata – chiar daca sumar – in mai multe sentinte pronuntate intre timp de catre acelasi magistrat.Redam principalul pasaj din motivarea sentintei:„In ceea ce priveste fondulPrin HG nr.1065/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 1215 din 11 decembrie 2020, s-a dispus prelungirea starii de alerta in Romania, pe o perioada de 30 de zile, incepand din data de 14.12.2020, stabilindu-se totodata si masurile care urmau sa se aplice in aceasta perioada, respectiv masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns (anexa nr.1), masuri pentru asigurarea rezilientei comunitatilor (anexa nr.2) si masuri pentru diminuarea impactului tipului de risc (anexa nr.3).Desi reclamantul a facut referire la faptul ca hotararea de guvern impune la restrangeri de drepturi constitutionale prevazute de art.22, art.23, art.25, art.29, art.30, art.32-35, art.39, art.41, art.45, art.47-49, acesta nu a relevat nimic legat de situatia sa particulara, pentru a se verifica in ce masura este vizat de prevederile din anexele hotararii.Singura referire punctuala la una din masurile din anexele hotararii de guvern si care, in mod evident, il vizeaza si pe reclamant, o constituie cea privitoare la obligatia de purtare a mastii in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca, mentionata in anexa nr.2, pct.1, potrivit caruia:In conditiile art. 5 alin. (2) lit. d) si ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca se instituie obligativitatea purtarii mastii de protectie, astfel incat sa acopere nasul si gura, in conditiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne, emis in temeiul art. 13 si art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare.In consecinta, analiza legalitatii hotararii de guvern se va realiza numai din perspectiva acestei obligatii.Analizand criticile concrete formulate de reclamant, se constata:In privinta faptului ca in preambulul hotararii de guvern se mentioneaza doar actele normative de nivel superior aplicate, dar nu si articolele vizate, instanta constata ca, pentru analiza legalitatii din perspectiva obligatiei de a purta masca, referirile la art. 3, 4, 6 si art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 sunt suficiente pentru a se stabili contextul normativ in care a fost adoptata hotararea.In privinta faptului ca starea de alerta nu s-ar putea institui pentru o perioada totala mai mare de 30 de zile, instanta constata ca, potrivit art.3, alin.2 din Legea nr.55/2020 Starea de alerta poate fi prelungita ori de cate ori analiza factorilor de risc indica necesitatea mentinerii raspunsului amplificat pentru o perioada de timp suplimentara, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.Din interpretarea logico-gramaticala a textului rezulta ca numarul prelungirilor nu este limitat, ele putandu-se dispune ori de cate ori se constata ca se impune mentinerea raspunsului amplificat, limitarea la 30 de zile vizand doar durata fiecarei perioade de timp suplimentare, scopul acesteia fiind acela de a obliga guvernul ca, la maxim 30 de zile, sa reanalizeze situatia si sa constate daca se mentin factorii de risc.In ceea ce priveste faptul ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati nu se poate dispune decat prin lege, instanta retine ca, in lumina deciziilor CCR nr.381/2021, nr.391/2021, nr.416/2021 (potrivit carora Legea nr.55/2020 constituie o infrastructura legala corespunzatoare, cu norme suficient de clare si previzibile, care enumera categoriile de restrictii ce pot dispuse si care, astfel, garanteaza ca actele administrative de punere in executare a legii nu se pot abate de la vointa leguitorului) instanta este nevoita sa retina ca restrangerea este prevazuta de lege.In ceea ce priveste faptul ca hotararea a fost adoptata de un guvern demis, care nu ar mai fi putut indeplini decat actele necesare pentru administrarea treburilor publice (conform art.110, alin.4 din Constitutia Romaniei), instanta apreciaza ca, plecand, teoretic, de la premisa ca starea de epidemie ar fi existat la data de 14.12.2020 si ca masurile dispuse ar fi fost necesare pentru combaterea acesteia, atunci acestea s-ar fi circumscris activitatii de administrare a treburilor publice, din moment ce ar fi avut ca scop conservarea, mentinerea, starii de sanatate a populatiei, fiind vorba de masuri ce fusesera dispuse si anterior, deci nu de initierea unei politici de sanatate noi.In ceea ce priveste faptul ca in Romania nu a fost declarata starea de epidemie, instanta retine ca afirmatia este adevarata, neexistand un ordin al Ministerului Sanatatii sau alt act administrativ, general opozabil, prin care sa se fi declarat starea de epidemie; de altfel, la dosar se afla adresa nr.REG2/5481/23.06.2020 emisa de Ministerul Sanatatii – Directia relatii cu presa, afaceri europene si relatii internationale, in care se mentioneaza ca Ministerul Sanatatii nu a emis nicun act normativ prin care sa declare epidemia de SARS-CoV-2 pe teritoriul Romaniei (fila 11).Se remarca insa ca nici in cuprinsul Legii nr.55/2020, nici in cuprinsul HG nr.1065/2020 nu se face referire la starea de epidemie din Romania, in cele doua acte normative invocandu-se existenta pandemiei, care, potrivit art.3, lit.o din Legea nr.136/2020, reprezinta extinderea unei epidemii pe mai multe continente (notiune nerelevanta, deoarece nu spune nimic despre situatia Romaniei, din moment ce este posibil teoretic ca epidemia sa fie extinsa pe alte continente decat Europa sau sa atinga si continentul Europa, dar nu Romania), precum si existenta unei anumite situatii epidemiologice nationale.Din coroborarea celor doua notiuni, rezulta ca, in opinia Guvernului, pandemia (afirmata, in data de 11.03.2020, printr-o declaratie de presa, de catre directorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii) ar afecta totusi, intr-o oarecare masura, si Romania, creand o anumita situatie epidemiologica nationala, nu sufient de ampla incat sa determine statul roman sa declare epidemie in Romania, dar totusi suficient de ampla incat sa fie considerata o situatie de urgenta de amploare si intensitate deosebite si sa determine statul roman sa ia un ansamblu de masuri cu caracter temporar, inclusiv prin restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale.Cum deci starea de alerta prevazuta de art.2 din Legea nr.55/2020 nu este conditionata de existenta epidemiei, rezulta ca lipsa unui act administrativ de declarare a acesteia nu influenteaza validitatea hotararii de guvern.In ceea ce priveste faptul ca nu se fundamenteaza stiintific care este rationamentul privind obligativitatea purtatii mastii de protectie, instanta constata:In componenta sa materiala, cea mai intima, dreptul la viata privata implica dreptul fiecarei persoane de a dispune de propriul corp, drept atribuit prin creatie persoanei, si nu comunitatii; individului, si nu societatii; adica de a decide asupra modului in care il foloseste, aceasta presupunand, de exemplu, locurile in care se deplaseaza, miscarile pe care le face, obiectele, substantele cu care interactioneaza, felul in care se imbraca etc.Ca atare, obligarea unei persoane de a-si amplasa pe fata un material constituie o ingerinta in dreptul la viata privata.In plus, cum, dintotdeauna, fata a constituit partea cea mai expusa a corpului uman, vizibila practic permanent si in cadrul cvasitotalitatii activitatilor (cu unele exceptii restranse, cum ar fi anumite operatiuni militare / politienesti, lucrul subacvatic, lucrul in mediu toxic, etc.), fiind asociata in cultura umanitatii cu identitatea persoanei, reprezentand vectorul cel mai important de exprimare a unicitatii sale si caruia, pe cale de consecinta, omul i-a acordat, de-a lungul existentei sale, cea mai mare atentie, fiind, de altfel, si mijlocul uzual, prin care se realizeaza, inclusiv din punct de vedere legal, identificarea persoanei, in mod evident, obligatia acoperirii acesteia, fie si partiala, aduce atingere dreptului persoanei la propria imagine.De asemenea, expresia faciala reprezinta un vector non-verbal de comunicare interpersonala, fiind mijlocul cel mai important prin care oamenii isi exteriorizeaza si isi transmit trairile, fiind deci intim legata de statutul de fiinta sociala al acestuia, astfel incat obligatia de acoperire a acesteia, fie si partiala, constituie o impiedicare a fiintei umane in exercitarea, prin utilizarea fireasca a unei parti a corpului, a uneia din functiile cu care a fost creata si care, in consecinta, ii este intrinseca, deci o incalcare a demnitatii umane (cu toate efectele negative in plan psihologic si sufletesc ce decurg de aici).La cele de mai sus, se adauga afectarea integritatii persoanei, purtarea mastii afectand ritmul normal de respiratie al persoanei, ingreunand absorbtia aerului si obligand-o pe aceasta la un efort fizic suplimentar. Pentru speta si deci pentru retinerea ingerintei, este nerelevant daca persoana poate sa suporte acest efort fizic suplimentar sau nu, atat timp cat conditiile de viata pe pamant nu au fost create pentru respiratia prin intermediul unor filtre, ci printr-un contact direct si nemijlocit cu aerul, acesta fiind efortul de referinta la care trebuie raportata ingerinta.In cazul unor persoane, masura de mai sus poate influenta negativ si starea de sanatate a acestora, putand exista contraindicatii pentru purtarea mastii, ipoteza pe care reclamantul nu a evocat-o, astfel incat ea nu va fi analizata.Odata stabilit faptul ca masura constituie o ingerinta in exerc...

copyright © 2022 mesagerul.ro