BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

MCV NU BATE CONSTITUTIA – CCR spulbera manevrele #rezist anti-S

MCV NU BATE CONSTITUTIA – CCR spulbera manevrele #rezist anti-S

MCV NU BATE CONSTITUTIA – CCR spulbera manevrele #rezist anti-SIIJ: “MCV nu constituie norme de drept european, pe care instanta sa le aplice cu prioritate, inlaturand norma nationala. Judecatorul national nu poate decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale... Rapoartele MCV nu normeaza, deci nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna... Art.148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate fata de Constitutie” MCV NU BATE CONSTITUTIA – CCR spulbera manevrele #rezist anti-SIIJ: “MCV nu constituie norme de drept european, pe care instanta sa le aplice cu prioritate, inlaturand norma nationala. Judecatorul national nu poate decide aplicarea prioritara a unor recom

A fost publicata decizia CCR care spulbera manevrele taberei #rezist din Justitie, care forteaza desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) prin invocarea aberanta a rapoartelor MCV si a deciziei CJUE din 18 mai 2021. Este vorba despre Decizia 390 din 8 iunie 2021 prin care s-a solutionat exceptia de neconstitutionalite a articolelor din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara referitoare la SIIJ, exceptie ridicata de Asociatia Initiativa pentru Justitie a procurorului militar Bogdan Pirlog prin care se forta desfiintarea SIIJ, inclusiv prin invocarea rapoartelor MCV si a deciziei CJUE din 18 mai 2021.Decizia Curtii practic inmormanteaza tabara #rezist din Justitie. Asta intrucat eaa este cat se poate de clara: rapoartele MCV nu pot sa bata Constitutia Romaniei. Astfel, CCR explica faptul ca rapoartele MCV nu constituie norme de drept european, pe care instantele nationale sa le aplice cu prioritate si sa inlature legile Romaniei. Consfintind suprematia Constiitutiei Romaniei, CCR arata in decizia 309 din 8 iunie 2021 ca rapoartele MCV (despre care amintim ca au fost critice la adresa infiintarii SIIJ, fiind scrise tot de oameni #rezist) nu normeaza si asadar nu sunt susceptibile sa intre in conflict cu legislatia nationala. In aceste conditii, CCR a reiterat faptul ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionala, cu dispozitiile de drept european, Constitutia Romaniei prezervandu-si pozitia ierarhic superioara. “Art.148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei”, subliniaza CCR, precizand ca judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale, tocmai intrucat rapoartele MCV.In ceea ce priveste decizia CJUE din 18 mai 2021, invocata chiar de Procurorul General la CCR cu ocazia dezbaterii exceptiei de neconstitutionalitate prin care se incerca desfiintarea SIIJ, nu poate fi considerata ca fiind un reviriment jurisprudential, care sa rastoarne principiul suprematiei Constitutiei Romaniei.Iata fragmente din decizia CCR nr. 309 din 8 iunie 2021, pe care o atasam integral la finalul articolului:“79. Cu privire la interpretarea principiului ”suprematiei dreptului Uniunii” in sensul ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala reafirma ca stabilirea modului de organizare, functionare si delimitare a competentelor intre diferitele structuri ale organelor de urmarire penala tin de competenta exclusiva a statului membru si reitereaza cele statuate prin Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, paragraful 456, potrivit carora Legea fundamentala a statului - Constitutia este expresia vointei poporului, ceea ce inseamna ca aceasta nu isi poate pierde forta obligatorie doar prin existenta unei neconcordante intre prevederile sale si cele europene, apartenenta statului la Uniunea Europeana neputand afecta suprematia Constitutiei nationale asupra intregii ordini juridice. De asemenea, prin Decizia nr.683 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.479 din 12 iulie 2012, Curtea Constitutionala a aratat ca „de esenta Uniunii este atribuirea de catre statele membre a unor competente - tot mai multe la numar - pentru realizarea obiectivelor lor comune, desigur, fara a se aduce atingere, intr-un final, prin aceasta cedare de competente, identitatii constitutionale nationale” si ca, „pe aceasta linie de gandire, statele membre isi mentin competente care sunt inerente in vederea pastrarii identitatii lor constitutionale, iar cedarea de competente, precum si regandirea, accentuarea sau stabilirea unor noi orientari in cadrul competentelor deja cedate tin de marja constitutionala de apreciere a statelor membre”.80. In acest context, Curtea constata ca raportul dintre dreptul national si dreptul international este stabilit in Constitutia Romaniei in cuprinsul art.11 si art.20. Din interpretarea coroborata a celor doua norme constitutionale se desprind urmatoarele principii: (i) angajamentul asumat de statul roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte; (ii) prin ratificarea actelor sau tratatelor internationale de catre Parlamentul Romaniei, acestea devin norme nationale, de drept intern; (iii) suprematia Constitutiei Romaniei in raport cu dreptul international: Romania nu poate ratifica un tratat international care cuprinde dispozitii contrare Constitutiei decat dupa revizuirea prealabila a Legii fundamentale nationale; (iv) interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor se realizeaza in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte; (v) in materia drepturilor omului, conflictul intre un tratat international la care 16 Romania este parte si dreptul intern se solutioneaza in favoarea tratatului international doar daca acesta cuprinde norme mai favorabile.81. O reglementare speciala in Constitutia Romaniei o are raportul dintre dreptul national si dreptul Uniunii Europene, care este stabilit in cuprinsul art.148 alin.(2) si (4), potrivit caruia: „(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.[…] (4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).” Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeana cuprinde in subsidiar o clauza de conformitate cu dreptul U.E., potrivit careia toate organele nationale ale statului sunt obligate in principiu sa implementeze si aplice dreptul U.E. Acest lucru este valabil si pentru Curtea Constitutionala, care asigura, in virtutea art.148 din Constitutie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Insa aceasta prioritate de aplicare nu trebuie perceputa in sensul inlaturarii sau desconsiderarii identitatii constitutionale nationale, consacrate de art.11 alin.(3) coroborat cu art.152 din Legea fundamentala, ca garantie a unui nucleu identitar de fond al Constitutiei Romaniei si care nu trebuie relativizata in procesul integrarii europene. In virtutea acestei identitati constitutionale, Curtea Constitutionala este abilitata sa asigure suprematia Legii fundamentale pe teritoriul Romaniei (a se vedea mutatis mutandis Hotararea din 30 iunie 2009, 2 BvE 2/08 s.a., pronuntata de Curtea Constitutionala Federala a Republicii Federale Germania). Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar in textul art.148 din Constitutie, Romania nu poate adopta un act normativ contrar obligatiilor la care s-a angajat in calitate de stat membru (a se vedea Decizia nr.887 din 15 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.191 din 15 martie 2016, paragraful 75), insa cele anterior aratate cunosc desigur o limita constitutionala, intemeiata pe conceptul de ”identitate constitutionala nationala” (a se vedea Decizia nr.683 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.479 din 12 iulie 2012, sau Decizia nr.64 din 24 februarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.286 din 28 aprilie 2015, Decizia nr.104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.446 din 29 mai 2018, par.81).82. Pe de alta parte, chiar articolul 4 paragraful 2 TUE, stabilind in mod expres ca Uniunea respecta ”egalitatea statelor membre in raport cu tratatele”, ”identitatea lor nationala” si ”functi...

copyright © 2021 mesagerul.ro