Mesagerul.ro

librex.ro
librex.ro
MOTIVAREA ANTI-AVOCAT – Mult asteptata decizie a judecatorilor

MOTIVAREA ANTI-AVOCAT – Mult asteptata decizie a judecatorilor

MOTIVAREA ANTI-AVOCAT – Mult asteptata decizie a judecatorilor ICCJ Matei, Dragomir si Ilie baga groaza in avocati. Daca avocatul sprijina o cauza poate fi pasibil de raspundere penala si acuzat de "implicarea avocatului in demersurile cu caracter infractional ale clientului sau". Deci aperi infractorul, intri la puscarie ca avocat! Peste 100 de pagini din hotarare au fost dedicate avocatului Robert Rosu, fara sa i se poata retine fapta proprie, decat de a-si sustine clientul (Decizia) MOTIVAREA ANTI-AVOCAT – Mult asteptata decizie a judecatorilor ICCJ Matei, Dragomir si Ilie baga groaza in avocati. Daca avocatul sprijina o cauza poate fi pasibil de raspundere penala si acuzat de "implicarea avocatului in demersurile cu caracter infract

3 luni si 21 de zile i-a luat Completului negru de la Inalta Curte sa motiveze solutia de condamnare a avocatului Robert Rosu la 5 ani de inchisoare in dosarul Ferma Baneasa pentru halucinatul motiv ca si-a exercitat profesia si a reprezentat interesele clientilor sai. 3 luni si 21 de zile in care Robert Rosu a stat inchis dupa gratii asteptand motivarea judecatorilor Ionut Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie pentru a vedea ce temei au gasit magistratii pentru condamnarea sa. Si nu prea au gasit temei, credem noi, ci doar probabilitati, indicii si rost de critica la adresa unor avocati! Lunile care au trecut de la aruncarea in inchisoare a lui Robert Rosu  (foto stanga) si evenimentele care au avut loc in toata aceasta perioada i-au facut pe Matei (foto dreapta), Dragomir si Ilie sa ii dedice un "capitol" acestuia, cu siguranta cel mai amplu, in care sa demonstreze ca era parte a grupului infractional organizat care a urmarit transferarea unor terenuri de la Al Romaniei Paul catre SC Reciplia SRL.Pentru a fi acceptata, motivarea trebuie sa fie si inteleasaDupa cum veti vedea, judecatorii si-au bazat condamnarea pe interpretari menite sa arate ca avocatul Robert Rosu era elementul principal care ii lega pe ceilalti inculpati trimisi in judecata si condamnati, iar asta pentru ca, in calitatea sa, Rosu:-a organizat intalnirile intre parti la sediul casei de avocatura;-a reprezentat interesele clientilor sai;-a intocmit acte in baza contractului de asistenta juridica incheiat;-si pentru ca si-a reprezentat clientii in fata autoritatilor.Din punctul nostru de vedere, intreaga tesatura de argumente, precum si amploarea (repetarea) acestora aduse de Completul negru al Inaltei Curti pe sute de pagini nu demonstreaza decat dificultatea in care s-au aflat in momentul motivarii solutiei de condamnare a avocatului Rosu, reiesind din cuprinsul Deciziei pe care am parcurs-o integral, patima pe care acesti magistrati au acumulat-o impotriva avocatilor, probabil dupa solidarizarea cu Robert a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, a Baroului Bucuresti si, individual, a sute de avocati. Sa nu uitam ca imediat dupa aceste demersuri, cei trei judecatori ai Inaltei Curti s-au plans la CSM ca protestele avocatilor le-au lezat reputatia.Basca, atat de revoltati par judecatorii pe activitatea avocatilor, incat inclusiv onorariul de succes a fost analizat de Inalta Curte, instanta concluzionand ca "onorariul de succes negociat personal reprezenta, in realitate, un beneficiu ilicit". Onorariu care, ce sa vedeti, nici macar nu a fost platit in perioada in care Robert Rosu s-a ocupat de caz, in ciuda succeselor obtinute.Noi stim ca si daca un client nu are dreptate, avocatul presteaza serviciul contra-cost, indiferent de verdictul care se da. Verdict care va fi stabilit de catre instanta!In caz contrar, mergand pe rationamentul ICCJ, toti avocatii din cauzele in care nu au obtinut castig de cauza ar fi pasibili de raspunderea penala deoarece s-au implicat in favoarea unui client fara sa aiba dreptatea/legea de partea lor. Cu alte cuvinte, cum toti infractorii au dreptul la aparare, se poate intelege pe logica ICCJ ca daca sustii infractorul, raspunzi alaturi de el.Foiletonul Inaltei Curti in care sunt expuse "temeiurile" care au stat la baza condamnarii lui Robert Rosu se intinde pe 705 de pagini, motivarea Deciziei nr. 382/A din dosarul nr. 345/64/2016 – redactata/tehnoredactata de toti cei trei judecatori ai cauzei – fiind incarcata marti seara, 6 aprilie 2021, in sistemul ECRIS, dar inclusiv la orele pranzului de miercuri, 7 aprilie 2021, aceasta nu a putut fi accesata de avocatii cauzei. Totusi, documentul a aparut public si este de-a dreptul cutremurator.Robert Rosu, condamnat pentru ca avea pregatire juridicaConform motivarii in posesia carora am intrat si pe care Lumea Justitiei o prezinta integral la finalul articolului, avocatul Robert Rosu a fost condamnat pentru ca "a asigurat interfata juridica si a dat aparenta de legalitate a intregului demers, coordonand aspectele legale si implicandu-se ulterior, prin demersuri efective, in obtinerea ilicita a terenului aferent fostei Ferme Regale Baneasa", gravitatea faptelor sale fiind cu atat mai mare cu cat activa intr-una dintre cele mai importante case de avocatura din tara, astfel incat Inalta Curte "il va condamna la pedepse cu inchisoarea":"In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, Inalta Curte retine ca acesta s-a implicat activ in proiectul Printul/Reciplia, a asigurat interfata juridica si a dat aparenta de legalitate a intregului demers, coordonand aspectele legale si implicandu-se ulterior, prin demersuri efective, in obtinerea ilicita a terenului aferent fostei Ferme Regale Baneasa.Gravitatea faptelor comise de inculpatul Rosu este cu atat mai mare cu cat, dintre toti inculpatii, el nu doar ca avea pregatire juridica, ci activa intr-una dintre casele importante de avocatura din Romania, prezumandu-se in mod absolut ca acesta cunoaste rigorile legii, inclusiv ale celei penale, pe care era obligat sa le respecte, mai presus de interesele unui grup sau chiar a potentialelor beneficii materiale pe care si el urma sa le obtina, ca procent din bunurile restituite in mod ilegal.In ciuda celor sustinute de inculpatul Rosu pe parcursul cercetarilor, probatoriul administrat in cauza a demonstrat ca acesta a ales in mod deliberat sa satisfaca interesele materiale ale unui grup infractional organizat cu caracter transfrontalier in detrimentul respectarii legii, implicandu-se in mod activ si fara scrupule in demersuri cu caracter ilegal, care au adus atingere inclusiv onoarei profesiei de avocat.Din aceste motive, luand in considerare si faptul ca inculpatul Rosu se face vinovat de savarsirea unui concurs de infractiuni, instanta de apel il va condamna la pedepse cu inchisoarea, orientate catre minimul special, dar cu executare in regim de detentie, nefiind posibila si nici justificata o alta modalitate de individualizare a executarii pedepsei rezultante, prin raportare la cuantumul acesteia".ICCJ l-a scos pe Robert Rosu capul rautatilor din dosarul Ferma BaneasaIn cuprinsul motivarii s-a retinut ca Robert Rosu se face vinovat de savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa, desi pe parcursul procesului penal a incercat sa isi minimalizeze contributia in procedura de restituire a unor terenuri, caci acesta ar fi intreprins mai multe infractiuni ca membru al unui grup infractional organizat, urmarind in final dobandirea ilegala a unui teren de catre acest grup, din care si Rosu, in mod indirect, ar fi urmat sa profite, prin obtinerea onorariului. Onorariu perfect legal pe care, ce sa vedeti, Robert Rosu nu l-a mai obtinut, din cauza ca plata nu a mai fost efectuata. "Nu fusese achitat nici dupa trei ani de la dobandirea terenului, astfel incat s-a pus problema riscului de a nu mai fi primit, dar si a prescriptiei dreptului de a-l mai solicita", retine Inalta Curte."In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, in esenta, si acesta a sustinut ca si-a exercitat profesia de avocat in limitele legii si ca a exprimat doar opinii juridice.In realitate, prin apararile sale, inculpatul tinde la scoaterea din context si minimalizarea contributiei sale la restituirea ilegala a terenului aflat in administrarea Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, in conditiile in care acuzatiile care i se aduc nu vizeaza simpla reprezentare/asistare a unui client in relatia acestuia cu o institutie publica, ci actiuni multiple pe care inculpatul le-a intreprins, ca membru al unui grup infractional organizat, avand ca finalitate dobandirea ilegala a unui teren de catre acest grup, din care si inculpatul, in mod indirect, avea sa profite.In ce priveste calitatea in care inculpatul Rosu a actionat, este de retinut ca acesta a reusit sa creeze aparenta ca este reprezentantul legal al inculpatului Al Romaniei Paul, prevalandu-se in acest sens si de imputernicirea avocatiala nr.258822 emisa la 2.09.2008 de S.C.A.TZA, semnata in calitate de client de catre inculpatul Al Romaniei Paul. Conform acesteia, inculpatul Rosu era imputernicit de catre clientul sau sa-l asiste/reprezinte in fata Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, obiect care a fost completat, prin mentiuni olografe efectuate ulterior pe aceeasi imputernicire, cu “semnare protocol predare-primire si alte protocoale primire acte”, in baza carora inculpatul Rosu a primit de la institut, intre alte inscrisuri, decizia nr.30 din 26.09.2008, protocolul de predare-primire a terenului restituit si expertiza intocmita de expertul Ioan Stangu (in realitate, inculpatul Stoian Ion) - fil.305,306, vol.10 dup .In acest context, din email-urile descoperite cu ocazia perchezitiei rezulta ca plata onorariului de succes pentru obtinerea Fermei Regale Baneasa, ca parte a intelegerii incheiate cu Reciplia, a suscitat ulterior preocupare in cadrul S.C.A.TZA, intrucat nu fusese achitat nici dupa trei ani de la dobandirea terenului, astfel incat s-a pus problema riscului de a nu mai fi primit, dar si a prescriptiei dreptului de a-l mai solicita".Robert Rosu a fost acuzat ca a aderat la grup infractional odata cu intocmirea contractul de cesiuneIn culpa avocatului Robert Rosu, Inalta Curte mai retine ca inca din 1.11.2006, data semnarii contractului de cesiune – prin care Al Romaniei Paul isi cesiona/transmitea fara nicio rezerva, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente si viitoare asupra bunurilor imobile catre SC Reciplia SRL – acesta "a creat convingerea" lui Al Romaniei Paul ca Remus Truica il poate ajuta in demersurile sale privind retrocedarea imobilelor, "si s-a implicat in activitatea grupului pentru realizarea scopului pentru care a fost constituit, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul Philippe", desi ar fi existat impedimente legale, instanta conchizand ca "modalitatea de dobandire a bunurilor a fost disimulata de membrii gruparii prin incheierea in forma AUTENTICA a unor acte de vanzare cumparare".Semnarea contractului a coincis, retine ICCJ, cu "constituirea grupul infractional organizat", incheierea contractului "redactat de inculpatul Rosu Robert, avocat partener in cadrul casei de avocatura S.C.A. Tuca Zbarcea si Asociatii (S.C.A. TZA)" reprezentand concretizarea "intelegerii de tip infractional". Intelegeri in urma careia la datele de1 5.10.2007 si 15.012009 bunurile imobile (Padurea Snagov si Ferma Regala) au trecut de Al Romaniei Paul Philippe la SC Reciplila SRL :"Inca de la momentul constituirii grupului infractional organizat la data de 1.11.2006, inculpatul Rosu Robert Mihaita a creat convingerea inculpatului Al Romaniei Paul ca inculpatul Truica Remus il poate ajuta in demersurile privind retrocedarea imobilelor si s-a implicat in activitatea grupului pentru realizarea scopului pentru care a fost constituit, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul Philippe (desi existau unele impedimente legale pe care acesta le cunostea), care urmau a fi vandute catre SC Reciplia (modalitatea de dobandire a bunurilor a fost disimulata de membrii gruparii prin incheierea in forma autentica a unor acte de vanzare cumparare pentru o parte din imobilele obtinute urmare activitatii infractionale desfasurate de grupul infractional organizat, aspecte ce vor fi analizate la infractiunile de spalarea banilor). (...)Asa cum rezulta din probele administrate in cauza, grupul infractional organizat a fost constituit la data de 1.11.2006, odata cu semnarea contractului de cesiune de drepturi dintre Al Romaniei Paul Philippe si SC Reciplia SRL, persoanele implicate fiind inculpatul Truica Remus, care reprezenta societatea in baza imputernicirii din 14.09.2006 data de reprezentantii firmei, Tal Silberstein, Steinmetz Benyamin si inculpatul Rosu Robert Mihaita, care trebuia sa creeze aparenta de legitimitate si legalitate a actiunilor membrilor asocierii in realizarea scopului pentru care aceasta a fost creata, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul in conditiile in care toti acestia au cunoscut ca cel din urma nu era indreptatit la retrocedare (nefinalizarea procedurii de exequatur, existenta Deciziunii nr 1/1941, lipsa unor documente care sa sustina cererile si notificarile formulate de inculpatul Al Romaniei Paul in baza Legii nr. 10/2001 si a Legii nr. 247/2005 etc.).In cadrul grupului ierarhia era stabilita, asa cum s-a aratat, prin raportare la investitia financiara facuta de inculpati in realizarea scopului pentru care a fost constituit, rolul de lider revenind inculpatului Steinmetz Benyamin, care coordona activitatea celorlalti membri prin intermediul omului sau de incredere, inculpatul Tal Silberstein, ce tinea legatura si transmitea informatiile catre inculpatii Truica Remus si Rosu Robert Mihaita si, ulterior, catre ceilalti membri care au aderat la grupul infractional organizat.Existenta unor ierarhii si structuri organizate in care fiecare dintre membrii grupului aveau roluri bine determinate este dovedit si de faptul ca atunci cand inculpatul Truica Remus si-a insusit o parte din bani si din terenul forestier situat in Padurea Snagov, a fost nevoit sa paraseasca asocierea, locul acestuia fiind luat de Tal Silberstein, care a inceput sa se implice mai mult, anumite activitati desfasurate de Truica fiind preluate si de inculpatul Andronic Dan Catalin, care a aderat la grupul infractional in cursul anului 2007. "ICCJ: avocatul Robert Rosu a introdus in contract clauze care sa ii protejeze clientulMai mult, in Decizia nr. 382/A s-a criticat inclusiv faptul ca la un moment dat continutul contractului de cesiune a fost modificat cu acordul partilor, instanta suprema interpretand acest gest ca fiind unul care avea rolul de a "securiza pozitia Reciplia", societate reprezentata de avocatul Robert Rosu:"Prin urmare, incheierea contractului de cesiune din 1.11.2006 nu numai ca a consfintit infractiunile de trafic si cumparare de influenta savarsite de inculpatii Truica Remus si Al Romaniei Paul Philippe cu ocazia discutiilor purtate anterior, asa cum a retinut instanta de fond, ci a reprezentat baza juridica a intelegerii ilicite stabilite intre inculpatii Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein si Truica Remus, care avea ca scop dobandirea bunurilor revendicate de inculpatul Al Romaniei Paul Philippe prin savarsirea unor infractiuni de coruptie sau asimiliate acestora (...).Or, aparenta de legalitate a acestei intelegeri ilicite a fost asigurata de inculpatul Rosu Robert Mihaita, in calitatea sa de avocat la S.C.A.TZA, care a introdus clauze menite nu doar sa securizeze pozitia Reciplia (adica a inculpatilor Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein si Truica) in relatia cu inculpatul Al Romaniei Paul Philippe, ci sa asigure ascunderea implicarii acestora, mai ales in relatia cu autoritatile administrative si/sau judiciare care urmau sa decida asupra revendicarilor acestui din urma inculpat.De aceea, constituirea grupului infractional organizat a avut loc odata cu redactarea de catre inculpatul Rosu Robert Mihaita a contractului din 1.11.2006 si semnarea acestuia, pentru societatea Reciplia, de catre inculpatul Truica Remus, care a reprezentat interfata gruparii infractionale in relatia cu inculpatul Al Romaniei Paul Philippe.Chiar daca acordul de vointa intre cumparatorul si traficantul de influenta, care marcheaza consumarea celor doua infractiuni de coruptie savarsite de inculpatii Al Romaniei Paul Phlippe si Truica Remus, s-a realizat mai inainte de incheierea contractului de cesiune, cu ocazia intalnirilor initiale care au avut loc doar intre cei doi inculpati, probatoriul administrat in cauza a demonstrat ca inculpatul Rosu Robert Mihaita a participat, alaturi de acestia, la mai multe negocieri prealabile incheierii contractului si, mai mult, a intarit convingerea cumparatorului de influenta ca promisiunile facute anterior de inculpatul Truica Remus, referitoare la modalitatea in care vor fi obtinute bunurile revendicate, vor fi indeplinite. (...)In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, apartenenta sa la grupul infractional organizat este probata de redactarea contractului din 1.11.2006, care a fost asumata explicit de inculpat prin semnatura si stampila aplicata la finalul sau, cu urmatorul continut: “Avocat Robert Mihaita Rosu, in conformitate cu disp.art.3 alin.1 teza a 3 a din Legea nr.51/1995, atest data, identitatea partilor si continutul prezentului act redactat de mine.”In legatura cu acest contract, este de observat ca inculpatul Rosu Robert Mihaita cunostea continutul raportului de due diligence, efectuat la nivelul S.C.A TZA si transmis la 18.10.2006 atat B.S.G., societate controlata de inculpatul Benyamin Steinmetz, cat si Reciplia, care sublinia mai multe riscuri sau chiar impedimente in privinta obtinerii bunurilor vizate de membrii grupului infractional, cum ar fi inexistenta la acel moment a unei decizii de recunoastere a hotararii pronuntata de Tribunalul de la Lisabona in anul 1955, imprejurarea ca inculpatul Al Romaniei Paul formulase notificarile in nume propriu, desi la acel moment tatal sau era in viata, dar si existenta unor semne de intrebare cu privire la dovedirea dreptului de proprietate al fostului suveran cu privire la unele bunuri revendicate.In ciuda acestor riscuri si impedimente, cunoscute de inculpatul Rosu Robert Mihaita, acesta a redactat contractul din 1.11.2006, inserand in cuprinsul sau inclusiv bunurile mentionate anterior cu titlu exemplificativ (la pozitiile 1.11., 1.17. 1.18., 1.19), acestea fiind prevazute printre cele 22 de imobile pentru care erau in derulare proceduri administrative (pct. I din contract).Mai mult, in contract s-a prevazut explicit la art.12 faptul ca “cedentul recunoaste ca in prezent nu detine toate documentele necesare valorificarii drepturilor patrimoniale mentionate” si ca “se obliga ca, pe masura dobandirii lor si la cererea cesionarului, sa le puna la dispozitie in original sau in copii legalizate”, in conditiile in care, in acelasi articol, s-a prevazut ca cedentul “a prezentat cesionarului la data semnarii contractului oricare si toate documentele sau informatiile pe care le detine cu privire la bunurile ce fac obiectul contractului."Noapte mintii: ICCJ il condamna pe Robert Rosu pentru ca a facut contract cu Remus TruicaIn motivare se vorbeste despre cum a ajuns Remus Truica sa incheie contract de asistenta juridica cu avocatul Robert Rosu prin casa de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, acreditand ca din depozitiile martorilor reiese in mod evident ca acestia se cunoasteau dinaintea semnarii contractului de concesiune incheiat doua luni mai tarziu intre Reciplia si Al Romaniei Paul: "Aspectele relatate de martori vin sa confirme imprejurarea ca intre parti au existat negocieri, anterior datei de 21.09.2006, dovada fiind si imputernicirea pe care Truica a primit-o inca din 14.09.2006 de la reprezentantii SC Reciplia SRL si faptul ca ar fi existat un draft de contract pe care nu puteau aduce modificari profunde, intrucat se ajunsese la o intelegere intre parti".Si nu este singura problema a Completului Negru legat de maniera in care societatea de avocatura prin avocatul Robert Rosu a ajuns sa incheie contract de asistenta juridica cu SC Reciplia SRL, anume ca la data de 21.09.2006 Robert Rosu a intocmit contractul si l-a cerificat in conformitate cu Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, insa prin aceste activitati "nu a actionat in baza unor relatii client - avocat, ci a efectuat acte specifice functionarului public":"Ca atare, din probele administrate, rezulta cu certitudine ca inculpatul Rosu Robert Mihaita a intocmit contractul datat 21.09.2006 si l-a certificat in conformitate cu art.3 alin.1 teza a III-a lit.c din Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, sub aspectul datei, identitatii partilor si continutului sau. Prin aceste activitati, inculpatul Rosu Robert Mihaita nu a actionat in baza unor relatii client - avocat, ci a efectuat acte specifice functionarului public, prin urmare, nu era necesar sa existe un contract de asistenta juridica intre parti, cum, de altfel, nici nu exista la acel moment, fiind purtate discutii la nivelul casei de avocatura TZA cu inculpatul Truica Remus, in vederea unei colaborari viitoare".Grup infractional pentru ca se intalneau in biroul avocatului Robert RosuPentru a fi mai specifici in legatura cu modalitatea in care avocatul Robert Rosu a fost parte a grupului infractional retinut prin hotararea lor, judecatorii Matei, Dragomir si Ilie au punctat ca intalnirile legate de modul de punere in executare a contractului de asistenta juridica aveau loc la sediul unde avocatul Robert Rosu:"Referitor la activitatea desfasurata de inculpatii care au constituit grupul infractional organizat si relatiile dintre acestia si ceilalti inculpati care au aderat ulterior la grup, se constata ca, in perioada 2006-2010, inculpatul Truica Remus a tinut legatura intre membrii grupului infractional si cumparatorul de influenta, fiind realizate mai multe intalniri, de regula, la biroul inculpatului Rosu Robert Mihaita, unde inculpatul Al Romaniei Paul primea asigurari de la ceilalti doi inculpati ca s-a actionat pentru dobandirea bunurilor revendicate si urmeaza sa-si primeasca banii in cel mai scurt timp.Relevanta in acest sens este declaratia inculpatului Al Romaniei Paul Philippe din 11.12.2015, in care a precizat ca i s-a spus de catre Truica Remus ca, fara ajutorul lor, nu poate obtine niciun bun, i s-a promis ca urma sa primeasca banii in scurt timp pentru unul dintre imobile revendicate, cu referire la Ferma Regala Baneasa, si i s-a cerut sa accepte procentul de 80% din valoarea acestui bun pentru S.C. Reciplia S.R.L., fiind asigurat de Truica Remus si Rosu Robert Mihaita ca totul se rezolva".Intalnire cu un "posibil" avocat Robert RosuPentru a crea in continuare impresia ca avocatul Robert Rosu era ominprezent si fara el tranzactiile nu puteau avea loc, instanta a retinut inclusiv o intalnire intre reprezentatii Casei Regale si oamenii de afaceri Tal Silverstein si Remus Truica la care, atentie, ar fi participat si un avocat din cadrul casei de avocatura TZA, "probabil inculpatul Rosu Robert". Aceasta desi in cuprinsul motivarii s-a retinut inclusiv faptul ca la mai multe actiuni avocatul Rosu, in calitate de coordonator al proiectului a trimis colegi avocati pentru a reprezenta cauza:"Inculpatul Truica Remus a stiut ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe nu era persoana indreptatita la restituirea bunurilor revendicate de acesta, nu doar din concluziile raportului de due diligence si informatiile comunicate de inculpata Ignatenko (fosta Pavaloiu) Nela, ci si din demersurile intreprinse in mod direct. Astfel, pentru a se asigura ca reprezentantii Casei Regale nu vor actiona impotriva intereselor grupului infractional organizat, date fiind actiunile formulate de Al Romaniei Paul Philippe impotriva deciziilor administrative de restituire in favoarea Regelui Mihai I a Castelului Peles, a domeniilor Sinaia, Azuga si Predeal, precum si depunerea in instanta a Deciziunii nr.1 din 26.11.1941 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inculpatul Truica Remus a organizat in cursul lunii mai/iunie a anului 2007 o intalnire cu reprezentatii Casei Regale, la care au participat martorul Vasiliu Adrian, Truica Remus, Tal Silberstein si un avocat din cadrul casei de avocatura TZA, posibil inculpatul Rosu Robert Mihaita".ICCJ: "Chiar daca nu a savarsit o infractiune distincta, inculpatul Rosu Robert Mihaita a actionat in beneficiul celorlalti membri ai gruparii infractionale, reusind intrarea in posesie si emiterea titlurilor de proprietate""Desi conduita inculpatului Rosu Robert Mihaita, ca si a altor inculpati, in cele doua cazuri va fi examinata ulterior, in mod distinct si detaliat, in considerentele prezentei decizii, ceea ce prezinta interes in acest punct al analizei este faptul ca acesta s-a implicat, inclusiv prin demersuri cu caracter infractional, in obtinerea unora dintre cele mai importante bunuri vizate de membrii gruparii infractionale.Astfel, in cazul Padurii Snagov, inculpatul Rosu Robert Mihaita a intervenit doar in faza punerii in posesie, dupa ce functionarii publici dispusesera, cu incalcarea legii, retrocedarea catre inculpatul Al Romaniei Paul a suprafetei de 46,78 ha teren forestier.Inculpatul Rosu Robert Mihaita cunostea ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe nu este indreptatit la restituirea acestui teren, aspect rezultat nu doar din raportul de due diligence intocmit de S.C.A. TZA, ci si din actele pe care le-a avut la dispozitie (nu figura printre bunurile preluate de statul comunist in baza Decretului nr.38/1948, ci facuse obiectul Deciziunii nr.1/1941, descoperita cu ocazia perchezitiei efectuate la sediul S.C.A.TZA cu mentiunea “a nu se folosi in niciun dosar”), precum si din discutiile purtate in primavara anului 2007 la acelasi sediu, in prezenta inculpatilor Truica si Tal Silberstein, cu marto...

copyright © 2021 mesagerul.ro