BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

MUSAMALIZAREA PARCHETULUI A SARIT IN AER – Judecatoarea Cristin

MUSAMALIZAREA PARCHETULUI A SARIT IN AER – Judecatoarea Cristin

MUSAMALIZAREA PARCHETULUI A SARIT IN AER – Judecatoarea Cristina Stroescu de la Judecatoria Carei a dispus redeschiderea dosarului in care ziarista Daniela Ciuta a reclamat amenintarile cu moartea primite pe Internet. Stroescu a anulat ordonanta de clasare unde procurorul Alexandru Meszar a sugerat ca e natural ca gazetarii sa fie amenintati cu moartea: “Motivele de clasare nu sunt intemeiate” (Incheierea) MUSAMALIZAREA PARCHETULUI A SARIT IN AER – Judecatoarea Cristina Stroescu de la Judecatoria Carei a dispus redeschiderea dosarului in care ziarista Daniela Ciuta a reclamat amenintarile cu moartea primite pe Internet. Stroescu a anulat ordonanta de clasar

Parchetul de pe langa Judecatoria Carei a fost obligat definitiv sa redeschida dosarul pornit de la plangerea jurnalistei Daniela Ciuta (foto), proprietara site-ului Buletin de Carei, care a reclamat ca a primit mai multe amenintari cu moartea pe Internet.La 31 mai 2021, judecatoarea Cristina Antoaneta Stroescu de la Judecatoria Carei a anulat definitiv ordonanta de clasare emisa de catre procurorul Alexandru Voicu Meszar de la Parchetul de pe langa Judecatoria Carei si confirmata de prim-procurorul Robert Sebastian Meszaros.Iata minuta incheierii nr. 182/2021 din dosarul nr. 730/218/2021:„In baza art.341 alin.6 lit.b teza a II a C.proc.pen. admite plangerea impotriva ORDONANTEI DE CLASARE a procurorului de caz din data de 09.12.2020 modificata in parte prin ORDONANTA nr.2/II/2/2021 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Carei din dosar nr. 133/P/2021 al Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, formulata de petenta Ciuta Daniela, ca fondata.Desfiinteaza solutiile atacate, respectiv ORDONANTEI DE CLASARE a procurorului de caz din data de 09.12.2020 si ORDONANTA nr.2/II/2/2021 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, din dosar nr. 133/P/2021 al Parchetului de pe langa Judecatoria Carei si trimite cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala.Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.Definitiva. Pronuntata in Camera de Consiliu din data de 31 mai 2021”.Instantei i-au atras atentia cazurile Arafat si MorgensternAmintim ca in acea ordonanta, procurorul de caz Alexandru Meszar a sustinut ca este „natural” (cuvantul ii apartine) ca ziaristii sa se expuna amenintarilor cu moartea. La randul lui, prim-procurorul Robert Meszaros nu s-a obosit decat sa modifice temeiul clasarii (click aici pentru a citi).In schimb, judecatoarea Cristina Stroescu a subliniat ca parchetul are mijloacele tehnice de a-i depista pe faptasi, motiv pentru care trebuie sa puna osul la munca.Totodata, magistrata a mentionat in incheiere cazurile secretarului de stat Raed Arafat si actritei Maia Morgenstern, amandoi amenintati cu moartea pe Internet (cazuri semnalate de catre Daniela Ciuta). Judecatoarea Stroescu s-a referit la Arafat si la Morgenstern ca sa arate ca exista practica judiciara in sensul in care autoritatile sa faca anchete serioase ca sa-i depisteze pe faptasi, iar nu sa claseze pompieristic cauzele.Redam principalul pasaj din incheierea judecatoarei Stroescu:„Interactiunea pe retelele de socializare are de multe ori si o componenta mai intunecata, cu unele rezultate dramatice.Cyber-bullying (hartuire cibernetica, termen folosit pentru definirea diferitelor forme de abuz psihologic pe Internet) presupune folosirea tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor, inclusiv retelele de socializare, cu scopul de a ataca, in mod deliberat, repetat si ostil, o persoana sau un grup de persoane, in prezenta cauza fiind ataca persoana vatamata si familia acesteia.Bullying-ul priveste un spectru larg de actiuni ostile indreptate impotriva unei persoane: hartuire, amenintare, intimidare, agresiune (fizica sau psihica), adresare de injurii, transmiterea de mesaje obscene etc.Bully vine din limba engleza si inseamna huligan, ceea ce arata clar ca respectivul sfideaza reguli si are un comportament antisocial.In cazul cyber-bullying-ului, care este din ce in ce mai prezent in mediul virtual, bully are un mare avantaj, cel putin aparent, anonimatul, la care se adauga si un numar mai mare de martori ai umilintelor, comparativ cu situatia unei agresiuni in viata reala.Victimele cyber-bullying-ului trebuie sa aiba cunostinta de faptul ca exista mijloace legale la care pot apela, pentru ca aceste agresiuni sa inceteze, iar autorii sa fie sanctionati de catre organele in drept, dublate de o reparare a prestigiului si situatiei la care a fost expusa victima.De aceea, trebuie facuta distinctia intre anumite situatii care pot aparea in spatiul virtual si forma acestora, printre acestea regasindu-se si situatia crearii de profiluri false pe retelele de socializare, situatie regasita si in speta de fata.Faptele savarsite in spatiul virtual au diferite grade de gravitate, iar cei care le savarsesc trebuie sa constientizeze ca exista organe judiciare competente care ii vor identifica, precum si cat si ce risca cei care recurg la asemenea forme de bullying.Abordarea acestor aspecte este foarte importanta, deoarece victimele supuse unor astfel de tipuri de fapte pot suferi abuzuri de natura psihica. Nu de putine ori, victimele cyberbullying-ului isi pot pierde sentimentul de siguranta, de incredere in sine, se confrunta cu rusine, temere, frica, cresterea anxietatii si a stresului.Pentru ca organele de politie sa aiba cunostinta de asemenea fapte, indiferent cat de grava poate fi situatia concreta, victima trebuie sa introduca plangere pentru demararea urmaririi penale, inclusiv identificarea autorilor, in acest sens procedand si persoana vatamata, care a si precizat plangerea formulata initial, aducand la cunostinta faptul ca s-au continuat faptele si a depus diligente, in sensul ca a depus inscrisuri doveditoare prin efectuarea de capturi de ecran pentru dovedirea existentei paginii de FB (chiar daca ulterior aceasta a fost stearsa) si mentionand de fapte comise si de alti utilizatori, acestia fiind mentionati in procesele verbale incheiate la data de 18.11.2020, 01.09.2020, 20.02.2020 (filele 18-21 dosar UP).Deoarece insulta si calomnia nu mai sunt prevazute ca infractiuni in Noul Cod de Procedura Penala in vigoare la data de 01.02.2014, acestea nemaifiind considerate infractiuni inca din anul 2007, pentru situatii de injurii, transmitere de texte obscene si manifestari umilitoare, adresate in mediul virtual, existand doar cale civila, recomandare efectuata si in motivarea ordonantelor, desi pesoana vatamata nu a sesizat organele judiciare cu savarsirea faptelor penale sub acest aspect.In situatia crearii de profiluri false pe retelele de socializare, acestea au drept scop punerea in situatii cu diferite grade de gravitate si crearea unor stari de temere, frica, etc., iar aceste substituiri de personalitate trebuie sa fie raportate la administratorul de aplicatii, aratandu-se ca este un site fals, sau sesizarea acestuia daca exista suspiciuni de abuz de retea de socializare, cu raportarea paginii profilului, persoana vatamata neavand cunostinta despre acest drept al sau. Insa JCP (n.r. judecatorul de camera preliminara) constata ca si in situatia in care victima nu a raportat aceasta situatie administratorului de aplicatii, organele judiciare au obligatia sa actioneze prompt in identificarea autorilor, pentru a nu se ajunge la o agravare a situatiei, cu atat mai mult cu cat continutul mesajelor, titlul paginii de FB si a imaginii alese ca si profil (moartea cu coasa) denota un grad de gravitate deosebita si nu trebuie asteptat vreun rezultat al faptelor de amenintare, infractiunea de amenintare fiind o infractiune de pericol si nu de rezultat.Organele judiciare au obligatia solicitarii relatiilor de la administratorul de aplicatii, care pot identifica inclusiv autorii conturilor false, a mesajelor postate. In cazul stergerii contului, anchetatorii po...

copyright © 2021 mesagerul.ro