S-au dus vremurile in care actualul ministru al Justitiei Catalin Predoiu, pe cand se afla in opozitie, facea front comun cu activistii din magistratura impotriva PSD. Asta intrucat Catalin Predoiu a devenit in randul magistratilor activisti un personaj total nefrecventabil (cum ar spune judecatorul CSM Bogdan "Bobita Matilet" Mateescu).Doua asociatii care au avut un rol important in organizarea protestelor impotriva modificarilor aduse la Legile Justitiei de guvernele PSD, cand magistratii activisti se suiau pe treptele instantelor cu hartiute in maini, cer capul lui Catalin Predoiu. Asociatia Forumul Judecatorilor, condusa de judecatorul Dragos Calin (foto dreapta) de la Curtea de Apel Bucuresti, si Asociatia Initiativa pentru Justitie, condusa de procurorul Bogdan Pirlog (foto stanga), i-au facut rechizitoriul lui Predoiu, pe care il compara cu fostii ministri de Justitie Florin Iordache si Tudorel Toader, in mod nedrept am spune noi, in conditiile in care cei doi din urma au incercat scoaterea Justitiei de sub controlul Sistemului odios care a condus tara cu arma catuselor si au initiat reforme de care Justitia chiar avea nevoie. Intr-un comunicat de presa dat publicitatii in 25 noiembrie 2020, cele doua asociatii prezinta zece motive pentru care Predoiu ar trebui schimbat din functie. Acestea acuza ca mandatul lui Predoiu a fost unul dezastruos si atrag atentia ca mentinerea in functie a actualului ministru ar pune in pericol parcursul european al Romaniei.Iata comunicatul comun al asociatiilor Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie:“Zece motive pentru care Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita public demiterea Ministrului Justitiei, dl Catalin PredoiuAsociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie concluzioneaza ca mandatul Ministrului Justitiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse in perioada in care ministri erau domnii Florin Iordache si Tudorel Toader.In interesul unei justitii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu, pentru mai multe aspecte, intre care cele mai importante sunt:1. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin tergiverarea si blocarea modificarilor legilor justitiei, vitale pentru functionarea autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Desi actualul Ministru al Justitiei este in functie de peste un an, legile justitiei in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani.In Raportul MCV din 13 noiembrie 2018 s-a solicitat expres statului roman, intre altele, sa suspende imediat punerea in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgente subsecvente si sa revizuiasca legile justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO, precum si sa suspende numirile si revocarile procurorilor de rang inalt, cu respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii.Discursul inacceptabil al Ministrului Justitiei (Nu trebuie sa ne grabim. Toata lumea e nerabdatoare, toti vrem sa reparam aceste legi, dar nu trebuie sa ne grabim. Este si cerinta raportului de tara, textual: Nu va grabiti, discutati cu toata lumea, ajungeti cat se poate la un numitor comun si apoi treceti cu propunerile in Parlament) confirma ignorarea totala a principiilor privind independenta justitiei in Romania si a angajamentelor luate de statul roman vizand remedierea rapida a aspectelor legislative criticate vehement de toti factorii interni si internationali relevanti.In consecinta, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie continua sa functioneze, iar Ministrul Justitiei propune mentinerea actelor de procedura efectuate de procurorii respectivei sectii, ignorand faptul ca existenta acestei structuri incalca Tratatul Uniunii Europene si, prin aceasta, Constitutia Romaniei.2. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin declansarea, imediat dupa investire, a procedurii de numire in functie a procurorilor de rang inalt si propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistratuirii – Sectia pentru procurori. Asociatiile Forumul Judecatorilor din Romania si Initiativa pentru Justitie i-au solicitat Ministrului Justitiei sa nu declanseze procedurile de numire a acestora pana dupa punerea in acord a dispozitiilor legale in materie cu recomandarile formulate constant in rapoartele Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).Presa romana a dezvaluit recent ca, la 4 august 2020, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (PiCCJ) a clasat dosarul de spalare de bani in care erau vizati compania Rail Force, a omului de afaceri Costel Comana, dar si actualul ministru al Justitiei, avocatul Catalin Predoiu, potrivit unui raspuns oficial al parchetului la o solicitare a G4media.ro. Toti procurorii ierarhic superiori procurorului de caz (procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, precum si procurorul-sef al Sectiei Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie şi Justitie), competenti a verifica solutia, au fost numiti chiar de actualul Ministru al Justitiei, tot de acesta depinzand si revocarea acestora din posturile de conducere detinute. O astfel de situatie faptica este de natura a crea in cadrul opiniei publice aparenta unui conflict de interese la numirea in functii de top management in parchete, in lipsa unor garantii de impartialitate si a implicarii reale a sistemului judiciar in aceste proceduri.De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept – Capitolul consacrat situatiei statului de drept in Romania – mentioneaza ca procurorul general si procurorul-sef al DIICOT au fost numiti (de presedintele Klaus Iohannis, la propunerea Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu), in ciuda unui aviz negativ al CSM. Aceasta situatie a evidentiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, in contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire in functie mai solide si independente si a sugerat ca o cale sigura de a ajunge la o solutie durabila ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Venetia.3. Promovarea in spatiul public a unor noi modificari ale legilor justitiei de natura a afecta grav independenta justitiei.In primavara anului 2020, Ministerul Justitiei a propus un proiect inadmisibil, prin care erau instituite noi filtre pentru anchetarea si trimiterea in judecata a procurorilor si judecatorilor, aceasta initiativa legislativa consolidand un soi de impunitate larga pentru magistrati. Prin aceste dispozitii, dezavuate de subscrisele asociatii, se dorea ca punerea in mişcare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror sa se faca doar cu autorizarea prealabila a procurorului general al Romaniei, iar trimiterea in judecata a judecatorilor şi procurorilor sa se incuviinteze de Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, de Sectia pentru procurori a CSM. Astfel de prevederi nu au fost niciodata solicitate de catre magistratii din Romania, cu exceptia proiectului de candidatura al judecatorului Lia Savonea la Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul de desfiintare a Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitie a fost abandonat de Ministerul Justitiei, desi majoritatea covarsitoare a magistratilor a opinat in acest sens in adunari generale ale instantelor si parchetelor.In luna septembrie 2020, Ministerul Justitiei a supus dezbaterii publice un nou proiect in care procedurile de numire a procurorilor de rang inalt propuse raman la discretia factorilor politici si nu respecta recomandarile formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei de la Venetia si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Se intentioneaza reintroducerea posibilitatii exercitarii actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor de Ministrul Justitiei, masura care va aduce atingere independentei magistratilor, prin interferenta in gestionarea aspectelor de natura disciplinara din cariera judecatorilor si procurorilor. Contrar explicatiilor oferite de Ministrul Justitiei, proiectul de lege propus nu urmareste asigurarea unei reprezentari adecvate a conducerii instantelor si parchetelor in cadrul colegiilor de conducere. Dimpotriva, prin introducerea ca membri de drept, in colegiile de conducere ale instantelor, a vicepresedintilor si a presedintilor de sectii, concomitent cu reducerea numarului de membri fara functii de conducere (ramasi pur simbolic in colegiu) se afecteaza tocmai ideea democratizarii deciziei/conducerii in instantele de judecata si asigurarii unei contraponderi in raport cu atributiile presedintelui instantei. Sunt transformate, practic, colegiile de conducere in echipa de suport a presedintilor de instanta (desemnati de comisii numite de Sectia pentru judecatori a CSM, sectie care numeste direct si presedintii de sectii din instante), devenite in final un fel de formalitati administrative inutile. Propunerea privind activitatea nepermanenta a membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, cel putin in privinta membrilor alesi provenind de la inalta Curte de Casatie sau parchete, este de natura sa afecteze capacitatea CSM de a-si indeplini rolul constitutional de garant al independentei justitiei prin aceea ca membrii CSM ar putea fi colegi cu judecatorii iCCJ care solutioneaza recursuri impotriva hotararilor disciplinare ale Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara. Astfel, proiectul de lege nu a avut niciun moment in vedere necesitatea pastrarii unei aparente de impartialitate si inlaturarea oricarui risc de influentare a deciziei. De asemenea, data fiind subordonarea ierarhica a procurorilor in cadrul Ministerului Public, membrii procurori din CSM nu ar putea fi protejati de posibile presiuni sau imixtiuni. Proiectul mai propune si transferul unor competente ale Sectiei pentru procurori a CSM catre procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (numirea si revocarea procurorilor in cadrul DIICOT si DNA, detasarea, delegarea, unele atributii privind promovarea), respectiv catre Ministrul Justitiei (aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor), Plenul CSM sau Consiliul stiintific al INM. Practic, Sectia pentru procurori a CSM isi pierde majoritatea atributiilor si devine un accesoriu al procurorului general si al Ministrului Justitiei, care va concentra toate prerogativele de luare a deciziei. Acordarea unor asemenea atributii unor persoane numite politic, direct sau indirect, in detrimentul organismului care, potrivit art. 133 alin.(1) din Constitutia Romaniei, are rolul de garant al independentei justitiei, reprezinta o incalcare evidenta a independentei justitiei. Desfasurarea activitatii procurorilor (ce alcatuiesc Ministerul Public) sub autoritatea Ministrului Justitiei nu inseamna subordonare din punct de vedere administrativ. Managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Public reprezinta o componenta a independentei procurorilor si actul normativ care reglementeaza aceste chestiuni este necesar a fi aprobat de Sectia de procurori a CSM, tocmai in vederea garantarii independentei justitiei. Se propune reintroducerea delegarii procurorilor fara acord, un alt mijloc de presiune asupra acestora. Se propune acordarea Procurorului General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a calitatii de procuror ierarhic superior al tuturor procurorilor. A accepta interventia nelimitata a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra actelor intocmite de orice procuror din cadrul Ministerului Public (solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale) inseamna a-i recunoaste acestuia o atributie exceptionala care ii permite sa..