Mesagerul.ro

librex.ro
librex.ro
TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle d

TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle d

TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle de vin. Care este diferenta dintre vinurile ecologice si vinurile clasice. Soc, toate contin sulfiti! Feteasca Neagra, soiul romanesc care a trecut granitele TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle de vin. Care este diferenta dintre vinurile ecologice si vinurile clasice. Soc, toate contin sulfiti! Feteasca Neagra, soiul romanesc care a trecut granitele

In aceste Zile Sfinte, Lumea Justitiei va ureaza liniste, pace sufletesca si armonie si va doreste ca Sarbatoarea Invierii sa va lumineze si binecuvanteze viata. Hristos a Inviat!Si pentru ca orele din aceasta perioada sunt mai asezate, ne-am gandit ca o lectura despre lumea vinurilor ar fi o incantare, astfel incat va prezentam in continuare reportajul realizat de Lumea Banilor la "Taramul Vinurilor":Pe "Taramul vinurilor", asa cum este denumita regiunea Dealu Mare, sunt concentrati peste 40% dintre producatorii romani de vinuri. Tot pe aici trece si renumitul Drum al Vinului din Romania care, fara a fi suficient promovat, a reusit ca in cativa ani sa faca din judetul Prahova un pol al puterii in materie de vinificatie. Si viitorul suna bine, caci in prezent Asociatia Dealu Mare, din care fac parte mai multe crame din zona Dealu Mare – Domeniile Urlati, Budureasca, Bolgiu, Aurelia Visinescu, Serve, Tohani si alte crame – au demarat actiunile pentru relansarea zonei Dealu Mare din punct de vedere turistic. Avantajul regiunii Dealu Mare este dat de solul foarte bun pentru culturile de vita de vie, cat si de pozitia fata de Bucuresti, care face aceasta zona mai usor de vizitat pentru turisti, dar si mai accesibila din punct de vedere logistic.Lumea Justitiei prezinta periplul pe care Lumea Banilor l-a inceput pe colinele de la Dealu Mare cu o vizita la Domeniile Urlati, o podgorie cu o istorie de aproape 500 de ani in cultivarea vitei de vie, reinviata in 2007, odata cu achizitionarea acesteia de catre compania SC Domeniile Dealu Mare – Urlati. Gratie fondurilor europene si vointei familiei Radulescu, si mai exact ale lui Gabriel Radulescu, Domeniile Dealu Mare - Urlati au reusit, in 2007, construirea unui combinat de vinificatie pe o suprafata unde nu mai exista la acel moment nimic: nici vie, nici combinat, nici perspectiva. Doar oile pasteau in voie...De altfel, trebuie punctat ca in domeniul viticol si oenologic, Romania este printre statele care, pe teme de agricultura, a reusit sa absoarba fonduri europene aproape de maxim, refacand in acest fel fondul viticol.In prezent insa, ne aflam in fata unui combinat care asigura intreg fluxul tehnologic de producere a vinului care se desfasoara in cadrul unei hale imense in forma de potcoava, unde este inclus si antreprozitul fiscal si pe care cei de la Lumea Banilor au avut onoare sa il vada in compania atat a managerului care se ocupa ca activitatea sa se desfasoare in bune conditii, dar si a "facatorului de vinuri" care i-au purtat pe taramul de la Dealu Mare. Pe colinele ce imprejmuiesc imensul combinat se afla 10 hectare de sauvignon cabernet, 10 de feteasca neagra, 2,6 de sauvignon blanc si inca 12 hectare de vita de vie "noua", replantata.Domeniile Dealu Mare – Urlati exploateaza in total 110 hectare, cu tot ceea ce detine in proprietate si in arenda, unele parcele aflandu-se in procedura de replantare. Caci, in acest proces conteaza atat momentul culegerii strugurilor, gradul de puritate al unui soi de strugure, taierea corzilor, dar si decizia in care se renunta la "via batrana" pentru revigorarea plantatiei: "Totul pleaca de la struguri. Daca nu ai struguri buni, nu poti sa ai un vin bun", precizeaza Gabi Radulescu (foto).Iar calitatea recoltei porneste de la cantar (foto) acolo unde sunt cantariti strugurii adunati de cele cateva sute de maini de culegatori sezonieri, pentru a vedea nu doar cantitatea recoltata, dar si caracteristicile fiecarui lot de struguri. Nivelul de zahar, dar si concentratia de apa relevate de cantar din fiecare lot sunt esentiale pentru obtinerea unui vin de calitate. Insolatia, spre exemplu, este un dezavantaj pentru ca se acumuleaza un nivel ridicat de zahar in struguri: "Consumatorul cauta vinuri cu o aciditate mai ridicata", puncteaza Gabi Radulescu.Partea tehnologica de producere a vinului, care evident conteaza extraordinar de mult, este similara in toate unitatile viticole, si ne referim la cele construite in ultimii 10-15 ani, pe tehnologii provenite din Germania, Italia sau alte state, fiind aplicate aceleasi principii de vinificatie. In acest proces este folosita aceeasi biotehnologie, care inseamna susele de drojdii, enzimele din vinificatie, fiind vorba practic despre chimie alimentara care face ca totul sa se uniformizeaza.Calculul intr-o crama se face de altfel destul de simplu: o plantatie de vie, in functie de soi si de anul de productie trebuie sa asigure 10 tone de struguri la un hectar, care inseamna 3.500 de butuci de vie/hectar. Din aceste 10 tone de struguri ies 6.500 litri de vin. Acest calcul simplu arata daca o podgorie este sau nu rentabila la hectar.Romania produce prepodenerent vin de tip reductiv, in lume fiind produse doua tipuri de vin: vinul reductiv si oxidativ. Adica in prezenta oxigenului sau in absenta oxigentului. Vinul de tip oxidativ, care este intr-o mica masura, este vinul de Porto si vinul de Madeira (vinurile de tip oxidativ care sunt licoroase, cu continut ridicat de alcool, cu struguri recoltati la maturitate deplina, cand boabele se innobileaza). Restul sunt de tip reductiv.Claudiu Porumb, oenolog: "In Romania nu exista o scoala care sa atribuie calitatea de oenolog"Dincolo de toate aceste tehnologii standard si definitii, diferenta intre vinuri o face insa oenologul, sau mai popular spus, "facatorul de vinuri". El este artistul, maestrul. Iar la Domeniile Urlati ne-a intampinat Claudiu Porumb (foto), oenolog de aproape 11 ani la Domeniile Dealu Mare – Urlati, cu o experienta vasta in domeniul vinificatiei, pasiune dezvoltata inca din copilarie, pe care a avut norocul sa o puna in practica pe intregul glob, in cele mai importante regiuni viticole din lume.A ales in final Romania, desi recunoaste ca in materie de oenologie tara noastra mai are multe de invatat, ducand lipsa nu doar de oenologi, cat si de somelieri si degustatori.In acest cadru aproape didactic, Claudiu Porumb ne-a purtat pasii in tot combinatul de vinificatie, unde ne-a prezentat intregul proces tehnologic de desavarsire a vinului, de cand se zdrobesc strugurii, care ajung in tancurile uriase de unde iese mustul, iar mai apoi, dupa fermentare devine vinul pe care il imbuteliaza intr-un ritm alert.O initiere intr-ale oenologiei in Romania, dar si a primei scoli de somelieri ne-a fost facuta de Claudiu Porumb:"In Romania nu exista o scoala care sa atribuie calitatea de oenolog, numit si facatorul de vinuri (oenos – vin; logos – ordinea lucrurilor). Facultatea de Oenologie exista doar in Franta. Cea mai buna cale pentru a dobandi calitatea de oenolog este sa urmezi cursurile facultatii de horticultura, specializarea vinicultura-vinificatie, la care se adauga cursuri de degustator, care se fac la Universitatea de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti. Acestea se fac odata pe an.Exista ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) unde la ora actuala exista circa 160 de degustatori de vinuri autorizati. Acestia sunt diferiti de somelieri, care reprezinta de fapt interfata intre "facatorul de vin" si consumator.Prima scoala de somelieri din tara noastra a fost facuta de Cramele Hallewod (care in prezent nu mai exista in Romania), si s-a desfasurat la Pivnitele Rhein (Pivnitele Regelui) din Azuga. In 2002 s-au desfasurat primele cursuri de somelier in aceasta locatie. Oamenii nu stiu cata munca este in spatele unei sticle de vin. Sunt tot felul de strategii de marketing in acest moment care fac un vin mai atractiv pentru consumator".Consumatorul, regele absolut al vinuluiAtat oenologul, degustatorul si somelierul au insa un numitor comun: consumatorul de vin, care devine cel mai important in acest lant, el fiind principalul beneficiar al produsului pe care oenologul il creaza. Un produs care trebuie sa corespunda cerintelor, dorintelor si tendintelor pietei, acestea din urma ajungand sa fie influentate de partea comerciala.Spre exemplu, toate lanturile de magazine din tara noastra sunt detinute de straini care isi adapteaza politica proprie la sistemul nostru politic, si care isi pot permite sa aleaga ce intra sau nu pe rafturile magazinelor lor.Este adevarat, selectia comerciala face ca, in permanenta, sa exista competitivitatea pe piata romaneasca de vinuri, intre principalii producatori. Numai ca lucrurile nu se opresc aici. Pe rafturile magazinelor comerciale sau de specialite sunt prezente si vinurile internationale care, de multe ori au nu doar un pret mai mic – pret despre care aflam de la oenologul Claudiu Porumb ca nu este o conditie primoridala pentru o calitate scazuta a vinului – dar si vizibilitate mai mare, prin existenta unui intreg sistem logistic.Caci, ceea ce lipsea inainte de 89 – anume competititivatate – este din abundenta acum, producatorii romani de vinuri trebuind sa faca fata atat competitiei din plan intern, cat si din plan extern. Si au cu cine, caci competitia acum se duce in magazine, la raft, unde se regasesc vinuri din cele cinci tari mari producatoare de vin, respectiv Noua Zeelanda, Australia, Africa de Sud, Argentina, Chile, care se vand la un pret chiar mai mic decat vinul romanesc, dar care au o calitate peste medie. Si mai au acum o clientela tot mai educata in materie de vinuri, care pune mare accent pe culoare, gust, buchet..."Ce nu inteleg foarte multi producatori de vin din Romania, mai mici sau mai mari, cu mai multe...

copyright © 2021 mesagerul.ro