Mesagerul.ro

UDROIU TRANSEAZA DISPUTA CCR VS CJUE – Judecatorul Mihail Udroiu de la CA Oradea: “Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale... In privinta prescriptiei sa stiti ca termenele de prescriptie nu stiu in ce masura se compatibilizeaza cu ideea de proces echitabil in ceea ce priveste durata rezonabila” (Video) UDROIU TRANSEAZA DISPUTA CCR VS CJUE – Judecatorul Mihail Udroiu de la CA Oradea: “Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale... In p

UDROIU TRANSEAZA DISPUTA CCR VS CJUE – Judecatorul Mihail Udroiu de la CA Oradea: “Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale... In privinta prescriptiei sa stiti ca termenele de prescriptie nu stiu in ce masura se compatibilizeaza cu ideea de proces echitabil in ceea ce priveste durata rezonabila” (Video) UDROIU TRANSEAZA DISPUTA CCR VS CJUE – Judecatorul Mihail Udroiu de la CA Oradea: “Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale... In p

In ciuda deciziei din 21 decembrie 2021, prin care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca judecatorii nu ar trebui sa fie sanctionati disciplinar daca incalca decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei pe perioada cat suntem sub Mecanismul de Cooperare si Verificare (click aici pentru a citi), magistratii nu trebuie totusi sa uite ca insasi Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca in absenta unei interventii legislative (din partea Parlamentului sau a Guvernului), judecatorul este dator sa interpreteze legea acordandu-i prioritate deciziei sau deciziilor CCR relevante in speta.Afirmatia a fost facuta la 11 ianuarie 2022 de catre judecatorul Mihail Udroiu (foto) de la Curtea de Apel Oradea, unul dintre cei mai bine pregatiti magistrati romani, cu ocazia interviului organizat de catre Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Discutia a fost deschisa de catre presedinta ICCJ Corina Corbu, care l-a intrebat pe Udroiu cum vede corelatia dintre hotararile Curtii Constitutionale a Romaniei, ale Curtii Europene a Drepturilor Omului si ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In replica, Mihail Udroiu a subliniat ca discutia nu este deloc simpla si va genera numeroase interpretari, insa de principiu prioritare sunt deciziile CCR, in absenta unei interventii legislative. De altfel, Udroiu a amintit ca nerespectarea unei decizii CCR constitutie abatere disciplinara (prevazuta de art. 99 lit. ș teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, adaugam noi).Imediat dupa acest moment, in discutia cu presedintele CSM Bogdan Mateescu, judecatorul Udroiu si-a manifestat stupefactia pe care i-a creat-o decizia CJUE din decembrie 2021, magistratul de la Curtea de Apel Oradea dand de inteles ca instanta de la Luxemburg merge pe o idee periculoasa cand pune accentul pe riscul de prescriptie a unor infractiuni, din moment ce la baza procesului penal sta prezumtia de nevinovatie. Altfel spus: judecarea unui dosar penal sub amenintarea prescriptiei risca sa incalce dreptul inculpatului la un proces echitabil, a punctat Mihail Udroiu.Redam dialogul dintre Mihail Udroiu si membrii CSM (vezi video in linkul de la final):„Corina Corbu: Intrebarea vine intr-un context destul de complicat si tocmai de aia cred ca putem sa o formulam. Dumneavoastra – atat ca judecator de curte de apel, cat si ca potential judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ati fost si sigur veti fi pus in situatia de a aplica nu doar normele de drept intern, dar si de a examina conformitatea acestora cu Constitutia, cu dreptul Uniunii Europene – uneori de a aplica in mod direct aceste norme, de a aplica in mod direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Cum v-ati raportat dumneavoastra, in decursul carierei dumneavoastra, la jurisprudenta celor trei instante specializate (CCR, CJUE, CEDO)? Cum ati apreciat dumneavoastra corelatia dintre hotararile acestora si cum considerati ca trebuie sa actionati in viitor?Mihail Udroiu: Din perspectiva jurisprudentei europene, am incercat sa aflu care este ultima dezvoltare jurisprudentiala – atat a Strasbourgului (n.r. CEDO), cat si a Luxemburgului (n.r. CJUE). Din perspectiva jurisprudentei Curtii Constitutionale sau a Inaltei Curti de Casatie, solutiile sunt previzibile.Ce m-a interesat (citind doctrina in materia modului de interpretare a normelor si a ierarhiei normelor) au fost situatiile sectoriale in care arbitrii (arbitrul national din perspectiva constitutionalitatii – Curtea Constitutionala – sau arbitrii europeni) nu s-au inteles in privinta interpretarii.Am vazut solutii pe cauza Taricco, in care Curtea Constitutionala italiana a discutat cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene, ajungand la o solutie comuna. Am vazut si solutii din Germania, in care Curtea Constitutionala germana a considerat ca solutia jurisprudentei luxemburgheze era alta. Dar asta presupune o traditie constitutionala si o traditie structurata in privinta protectiei drepturilor fundamentale.In esenta, atunci cand e vorba de protectia drepturilor fundamentale, cred ca standardul este cel mai ridicat. Daca Curtea Constitutionala ridica standardul in privinta protectiei drepturilor fundamentale peste standardul minimal rezultand din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sau din jurisprudenta curtii de la Luxemburg, standardul este cel al Curtii Constitutionale. Daca conflictul presupune variatii de interpretare, lucrurile devin delicate, pentru ca acolo solutia nu este de fapt pe ierarhia normelor, ci pe modul in care se aplica de la cauza la cauza – inclusiv in privinta deciziilor Curtii Constitutionale sau ale instantelor de contencios european.De aceea, cred ca eu – cel putin in capul meu –, eu privesc lucrurile, spre exemplu, in perspectiva constitutionalitatii, din urmatoarea perspectiva: Curtea Constitutionala, intr-adevar, are competenta de a transa problema conformitatii legii cu Constitutia. Dar problema conformitatii probei din cauza cu Constitutia cred ca este in competenta judecatorului. Pentru ca evaluarea constitutionalitatii probei – ca teorie general dezvoltata in doctrina de drept anglo-saxon, precum si in doctrina de drept continental in privinta liceitatii (n.r. legitimitatii) probei – presupune aplicarea standardelor europene sau constitutionale (raportat la proba, iar nu la norma) de catre instante. Si atunci instanta trebuie sa se raporteze la competentele generale si la limitele stabilite de catre instante de contencios european, neputand insa sa omita functia Curtii Constitutionale. Nerespectarea deciziei Curtii Constitutionale constituie abatere disciplinara. (...) Aplicarea standardelor si jurisprudentei Curtii trebuie sa fie facuta la nivelul cel mai inalt al protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor prezente in cadrul unei proceduri. Eu, cel putin, asa m-am raportat la aceste standarde. (...)Bogdan Mateescu: Ati spus dumneavoastra ca situatia este complicata. Este un aparent conflict. Ati spus ca a mai fost in Franta, in Italia, in Germania. Suntem aici. Cum procedam? Nu vorbim despre standarde...Mihail Udroiu: Stiu la ce aparent conflict..

copyright © 2024 mesagerul.ro