Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki a dat in judecata Ministerul Finantelor condus de Florin Citu (foto), cerandu-i sa precizeze cate actiuni in regres a exercitat impotriva magistratilor care au comis abuzuri, care si-au exercitat functia cu rea-credinta, ori grava neglijenta, si de pe urma carora statul roman a platit daune materiale semnificative astfel cum au fost stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Anuntul a fost facut de APADOR-CH pe pagina oficiala a asociatiei la inceputul acestei saptamani.Conform APADOR-CH, masura actionarii in judecata a Ministerului Finantelor vine dupa ce, somat sa raspunda la o serie de intrebari privitoare la actiunea in regres fata de magistrati, ministerul condus de Citu a precizat ca informatiile privitoare la actiunea in regres exercitata impotriva judecatorilor si procurorilor nu intra in sfera de competenta a Ministerului Finantelor, motiv pentru care i-a directionat pe reprezentatii Asociatiei pentru apararea drepturilor omului catre Ministerul Justitiei. Evident, MJ a redirectionat imediat solicitarea catre Ministerul Finantelor, fiind institutia care are competenta legala de a exercita actiunea in regres.Practic, Ministerul Finantelor condus de Florin Citu a refuzat sa se indrepte impotriva magistratilor pentru care statul roman a platit daune materiale uriase, permitand ca aceste sume sa fie platite din bugetul tuturor romanilor. Aceasta desi conform art. 542 din Codul de procedura penala si a articolelor conexe actiunea in regres se exercita de catre Ministerul Finantelor Publice, in urma unui raport intocmit de CsM prin Inspectia Judiciara, care va sta la baza sanctionarii materiale a magistratilor.Iata ce prevede art. 542 din Codul de procedura penala:"(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.(2) statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii".In cuprinsul solicitarii, Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki solicita reprezentantilor de la Finante sa precizeze:-Cate actiuni in regres ati formulat, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, impotriva magistratilor care au dispus masuri sau au pronuntat hotarari judecatoresti care, ulterior, au dus la condamnarea Romaniei printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului.-Cate actiuni in regres ati formulat, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, impotriva magistratilor care au dispus masuri sau au pronuntat hotarari judecatoresti care, ulterior, au dus la plata de despagubiri de catre stat pentru acele masuri dispuse sau hotarari pronuntate de magistrati, in alte cazuri decat cele pentru care Romania a fost condamnata printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului.-Cate sesizari/solicitari ati primit de la Consiliul superior al Magistraturii, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, pentru promovarea unor actiuni in regres impotriva magistratilor, in cazurile mentionate la pct. 1 si 2 din prezenta cerere de informatii.-Daca aveti posibilitatea legala de a introduce actiuni in regres impotriva magistratilor fara o sesizare prealabila in acest sens din partea Consiliului superior al Magistraturii.-Daca nu ati formulat astfel de actiuni in regres, care sunt motivele.Solicitarea APADOR-CH vine dupa demersul facut in 2017, cand a facut o cerere similara, ocazie cu care, in urma raspunsului Ministerului Finantelor, s-a putut stabilit ca niciun magistrat nu a fost chemat sa plateasca material pentru erorile comise si care au condus la condamnarea Romaniei la CEDO. La acel moment, APADOR-CH a semnalat faptul ca actualul cadru normativ nu permite statului sa se indrepte impotriva magistratilor, din cauza termene..
